Compensările între companii au crescut de o mie de ori în ultimii cinci ani

Aproape 100.000 de firme sunt prinse în lanţurile economiei de troc

Schimburile efectuate prin intermediul sistemului de compensări au crescut spectaculos în ultimii ani, de la echivalentul a 29 de milioane RON în 1999, la peste 32 de miliarde de lei în 2005. În această reţea au fost implicate, în total, 97.568 de societăţi comerciale.
Această evoluţie arată în primul rând că, procentual vorbind, ponderea "economiei de troc" în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut de la 3% în anul 2000 la peste 11% din PIB în 2005.
Cum funcţionează lanţurile de compensare
Două sau mai multe societăţi intră în relaţii de compensare reciprocă (sau în lanţ) atunci când între ele plăţile în cash sunt dificile şi, în plus, mărfurile astfel schimbate sunt utile fiecărei părţi. Exemplul clasic ar fi între o exploatare minieră şi o termocentrală: mina livrează cărbuni unităţii energetice, iar aceasta din urmă oferă în schimb curent electric, cele două partenere decontându-şi datoriile una faţă de cealaltă. "Într-un sistem de compensare sunt luate în calcul doar valorile cele mai mici trecute pe facturi, în sensul că dacă o parte vine cu 80 de milioane şi cealaltă doar cu 50, se vor compensa reciproc doar 50 de milioane. Societatea care a emis factura mai mare va rămâne cu o valoare reziduală", ne-a declarat, ieri, Sorin Cristian Niţă, directorul Direcţiei IT din Ministerul Economiei şi Comerţului. El a precizat că în sistem "nu are rost să intre societăţile care au de compensat sume mai mici de 10.000 RON (100 de milioane de lei vechi), dar, pe de altă parte, compensările în valori situate peste pragul celor 10.000 RON trebuie să treacă prin aceste proceduri". De regulă, într-un proces de compensare sunt implicate două-trei societăţi, dar "am avut şi un record de 17 firme în acelaşi lanţ", a spus Cristian Niţă, care este şi unul dintre fondatorii sistemului. El îşi aminteşte că, la un moment dat, specialiştii din Japonia s-au interesat cum este posibil ca sistemul să funcţioneze cu mai mult de trei societăţi implicate într-un singur lanţ...
Sistemul ar trebui să se privatizeze
Până nu demult, sistemul a funcţionat - în administrarea Ministerului Economiei şi Comerţului - ca o soluţie salvatoare faţă de iminentul blocaj financiar, însă acum lucrurile stau cu totul altfel. "Administrarea compensărilor ar trebui să treacă în sectorul privat, de exemplu în grija burselor de mărfuri şi sub supravegherea Ministerului Finanţelor, însă nu ştiu dacă respectivele instituţii dispun de suportul logistic şi de softurile necesare", a adăugat oficialul MEC. El a observat că, în ultimul timp, societăţile s-au înghesuit să participe la compensări mai mult în perioadele din apropierea zilelor de salariu, când firmele au nevoie să se împrumute, cash, din bănci. "Unităţile bancare nu dau credite datornicilor, dar aceştia vin în sistem, îşi compensează datoriile cu creanţe şi astfel devin eligibili pentru a fi împrumutaţi. Într-o economie normală, funcţională, compensările nu ar mai avea niciun rost", conchide Cristian Niţă.

Captivi în reţele: sectorul energetic şi industria grea
În păienjenişul lanţurilor de compensare sunt prinse societăţi din domeniul energetic (exploatări miniere, termocentrale, furnizori de energie) şi companii din industriile grea şi prelucrătoare. Lor li se alătură producătorii de rulmenţi, tablă, robinetărie, piese şi subansamble industriale.