Companiile vor trebui să acorde din ce în ce mai multă atenţie angajaţilor

Competiţia pentru atragerea şi păstrarea salariaţilor se va accentua

Locuri de muncă mai multe, instruire de calitate mai bună, salarii mai mari şi mai multă grijă pentru angajatul român sunt câteva dintre efectele directe şi indirecte ale aderării.
Dreptul de a munci în alte state membre, precum şi simplificarea călătoriilor în spaţiul european vor mări numărul celor care muncesc legal sau ilegal în afara graniţelor. Aproximativ aproape 1,4 milioane de oameni ar dori să ia calea emigrării temporare pentru a-şi găsi de lucru, potrivit unui studiu proaspăt al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă. Un sfert din aceştia nu ar avea planuri concrete.
Plecarea la muncă în străinătate va declanşa efecte în lanţ pentru cei rămaşi acasă. "Aderarea la UE cred că va mări presiunea pe piaţa muncii. În acest moment ne confruntăm cu un deficit semnificativ de talente, mai ales în poziţiile de specialişti. Lucrurile se vor agrava", crede Adrian Stanciu, partener la firma Ascendis. El apreciază că pentru meseriile necalificate, ţările UE dezvoltate vor invita imigraţia, pentru că propriii lor cetăţeni nu vor să mai presteze acele meserii. Mădălina Uceanu, Executive Director, AIMS Human Capital Romania, a observat, din experienţa internaţională a partenerilor reţelei, că impactul aderării s-a resimţit la nivelul muncitorilor necalificaţi. Astfel, legea cererii şi a ofertei va face să crească pe termen mediu, în primul rând, salariile nivelurilor de jos. Nu se vor observa diferenţe în ceea ce priveşte piaţa oamenilor de business, "gulerele albe", care, oricum, au avut şi până acum numeroase oportunităţi. În plus, Uceanu a observat că din ce în ce mai des România este considerată o piaţă scumpă la nivel de management.
"Inevitabil, cererea mare de forţă de muncă atrage după sine creşterea salariilor şi nu peste multă vreme angajaţii români vor ajunge să concureze direct cu cetăţeni din ţări mai puţin dezvoltate economic, atraşi de locurile de muncă mai bine plătite de la noi", remarcă Sandra Jitianu, Senior Consultant al Ensight Management Consulting.
Deficitul de forţă de muncă, acoperit de lucrători străini şi din mediul rural
Convertirea ţăranilor în muncitori este una dintre metodele prin care guvernul vrea să acopere deficitul de forţă de muncă. O altă sursă este forţa de muncă străină. În această privinţă, Stanciu consideră că România va trebui să devină mai permeabilă la forţa de lucru străină, să urmăm şi noi atitudinea pe care o aşteptăm de la alţii. Dacă anul acesta numărul de permise de muncă ce pot fi eliberate este de 10.000, autorităţile prevăd o creştere semnificativă. În 2010, numărul străinilor care lucrează legal în România ar putea reprezenta circa 6% din numărul total al locurilor de muncă din ţară, potrivit estimărilor Danielei Andreescu, secretar de stat din Ministerul Muncii. Aceasta ar însemna că 360.000 de străini vor lucra legal în România peste patru ani.
Competiţia pentru forţa de muncă îi va determina pe antreprenori să fie mai atenţi la modul în care îşi tratează angajaţii. "Antreprenorii locali s-ar putea să aibă nevoie de mai multe politici de resurse umane, deoarece vor avea o problemă în a-şi ţine oamenii. Din această cauză, politicile de retenţie vor fi la mare preţ. Diferenţa între firme va fi făcută cu siguranţă de capacitatea de a dezvolta resurse din interior, mai mult decât cea de atragere", consideră Uceanu.
Fonduri importante pentru dezvoltarea resurselor umane
Aderarea aduce aproape 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea resurselor umane în perioada 2007-2013. Proiectele se vor putea depune abia de la jumătatea anului viitor. Doar 5% din această sumă va fi alocată pentru 2007. Cristina Iova, director general în Ministerul Muncii, responsabil de programul de dezvoltare a resurselor umane, estimează că se va crea chiar o piaţă a beneficiarilor de fonduri europene. "Din perspectiva trainingului şi a investiţiei în capitalul uman, preconizăm o importantă infuzie de capital, generată de fondurile structurale puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană. Anticipăm o diminuare a presiunii asupra preţului serviciilor de training şi o creştere a importanţei calităţii", consideră Dan Berteanu - General Manager AchieveGlobal Romania. Ca revers al medaliei, el vede, din experienţa AchieveGlobal Polonia, că, având oportunitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile, marea majoritate a companiilor poloneze, fără neapărat să cunoască metodologia extrem de laborioasă şi riguroasă a acordării granturilor pentru dezvoltarea capitalului uman, au decis îngheţarea propriilor bugete de training. "Această atitudine a durat aproape un an, după care lucrurile s-au deblocat. Anticipăm o experienţă similară şi pe piaţa românească, dar nu mai devreme de 2009", estimează Berteanu.
În altă ordine de idei, şeful AchieveGlobal Romania consideră că şi piaţa de training din România se va supune tendinţei generale de consolidare. Vom asista, pe lângă apariţia marilor jucători cu care AchieveGlobal este concurent la nivel internaţional, la dispariţia multor companii de training "de apartament", datorată în principal incapacităţii de execuţie a proiectelor complexe şi care implică un volum de implementare.