Companiile străine se simt bine în România

a devenit deja o strategie de dezvoltare. Companii din sectorul IT&C, din industria componentelor auto sau textilă au găsit pe piaţa românească un loc prielnic pentru relocarea unităţilor de

a devenit deja o strategie de dezvoltare. Companii din sectorul IT&C, din industria componentelor auto sau textilă au găsit pe piaţa românească un loc prielnic pentru relocarea unităţilor de producţie. Au închis ochii în faţa infrastructurii precare şi a birocraţiei şi au ales forţa de muncă ieftină şi specializată. Necesitatea reducerii costurilor, concentrarea pe anumite nişe de piaţă, dar, în unele cazuri, şi stigmatul falimentului i-au adus pe străini cu arme şi bagaje pe pământ românesc.
În domeniul componentelor auto, numărul societăţilor mixte şi al furnizorilor străini instalaţi în România s-a triplat în ultimii trei ani, susţin surse din piaţa auto. Producători mondiali de componente auto din Franţa, Italia, Germania, Belgia, SUA şi Japonia au construit linii de producţie în ţara noastră, acestea concentrându-se cu precădere la Piteşti, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ploieşti. SNR Roulments şi Caucho la Sibiu, Yazaki şi Johnson Controls la Ploieşti, Coindu, Coficab şi Yazaki la Arad, Pirelli/Continental la Slatina sau Schlemmer la Satu Mare sunt câteva dintre companiile străine atrase de România. "Condiţiile de investiţii sunt favorabile aici", spun americanii de la Johnson Controls Romania. Cea mai mare parte a producţiei este manufacturată pentru piaţa românească: "Avem trei locaţii în România. Una - la Piteşti (Colibaşi), deschisă în octombrie 2002, unde producem numai pentru România. Apoi, mai avem încă două locaţii, una în Piteşti, unde producem garnituri pentru Dacia, şi una în Ploieşti, unde producem garnituri pentru export", ne-au explicat oficialii companiei.
Costuri mai mici cu 15%
Potrivit unui raport de consultanţă Economist Intelligence Unit (EIU), delocalizarea, în ţările cu mână de lucru ieftină, a serviciilor de call center, back office şi a activităţilor tehnice, determină, în medie, o reducere a costurilor cu 15%. După ce a trecut prin restructurări importante, Hewlett Packard, una dintre cele mai mari companii de servicii IT, şi-a deschis birouri la Bucureşti, Sofia şi Bratislava. În capitala ţării noastre a hotărât să deservească toate limbile europene, deschizând, în primăvara acestui an, un centru de externalizare a proceselor de afaceri. Reducerea taxelor pe salarii şi pregătirea tinerilor în domenii precum tehnologia informaţiei, comunicaţii şi economie s-au numărat printre motivele invocate de companie în momentul demarării acestui proiect de amploare. "Centrul HP dispune, în prezent, de 550 de specialişti cu abilităţi multilingve, iar în următorii doi ani intenţionăm să ajungem la 1.200 de angajaţi", ne-au declarat reprezentanţii companiei.
"Dim" încearcă redresarea pe piaţa noastră
şi companiile ameninţate de faliment vin la noi. Potrivit numărului din luna iulie al revistei franţuzeşti "Capital", producătorul de lenjerie intimă Dim îşi va reloca în ţara noastră linia de producţie a sutienelor. Dim Branded Apparel (DBA), sub numele căruia sunt reunite mărcile Dim, Playtex şi Wonderbra, a confirmat, la jumătatea lunii mai, suprimarea a 451 de locuri de muncă din Franţa. Oficialii Dim au anunţat, potrivit sursei citate, că linia de producţie a dresurilor de la Chateau Chinon din Nievre va fi închisă, iar o parte a activităţii sale va fi transferată la Autun, în locul atelierelor de producţie a sutienelor, care au nevoie de mână de lucru şi vor fi delocalizate în România. Centrul de la Autun, care numără 1.300 de salariaţi, dintr-un total de 2.500 câţi are Dim în Franţa, va fi în egală măsură afectat de aceste restructurări, pierzând peste 200 de posturi. şi în Spania, 330 de locuri de muncă din 1.200 vor fi închise, iar Italia va pierde 140 de angajaţi. Concurenţa asiatică reprezintă principalul motiv pentru care vânzările companiei au scăzut cu 20% pe parcursul ultimilor trei ani. Cifra de afaceri a scăzut cu 10%, ultimul bilanţ indicând 312 milioane de euro, iar profitul s-a înjumătăţit, ajungând, în 2005, la 13 milioane de euro, fapt ce a determinat restructurarea.
Ceea ce se ştie, poate, mai puţin, este faptul că Dim se află într-un parteneriat cu întreprinderea românească Tricotaje Ineu de peste 30 de ani, iar povestea de succes, care a rezistat indiferent de regimurile politice, poate reprezenta o garanţie a relansării activităţii companiei în ţara noastră.