Companiile româneşti se tem să se listeze la bursă

companiei în vederea listării sunt de-a dreptul descurajante. La Flamingo, spre exemplu, costurile legate de derularea ofertei publice iniţiale s-au ridicat la peste 800.000 euro, adică circa 7%

companiei în vederea listării sunt de-a dreptul descurajante. La Flamingo, spre exemplu, costurile legate de derularea ofertei publice iniţiale s-au ridicat la peste 800.000 euro, adică circa 7% din suma atrasă. Mai bine de jumătate din cheltuieli au fost efectuate pentru derularea campaniei de marketing şi publicitate. Dar trebuie ţinut cont şi de faptul că Flamingo era deja foarte cunoscută la nivel naţional. În cazul unor firme mai mici sau care nu sunt populare în rândul publicului, pentru asigurarea succesului ofertei, costurile cu promovarea pot fi şi mai mari.
Iar în cazul companiilor mari, finanţarea prin bursă nu a fost luată în calcul din cauza numărului redus al investitorilor puternici, care să poată investi sume consistente. Societăţile de asigurări investesc sume modeste la bursă, fondurile mutuale au dimensiuni prea mici pentru a asigura succesul unei oferte de mari dimensiuni, iar fondurile de pensii încă lipsesc.
Însă chiar dacă întreprinzătorii români privesc cu reticenţă listarea, totuşi, unii dintre ei încep să se gândească la atragerea de resurse pentru finanţare prin intermediul pieţei de capital.
Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul lanţului de magazine Flanco şi al companiei de consumer finance Credisson, consideră că principala cauză pentru care firmele private nu vin să se listeze la Bursa de Valori ţine de mentalitatea întreprinzătorilor autohtoni. Astfel, intrarea în piaţa de capital presupune o transparenţă totală a firmei. "Situaţie cu care multe companii româneşti nu sunt obişnuite", adaugă Florin Andronescu.
În plus, Gabriel Mardarasevici, CEO pentru România la Ness Technologies consideră că un alt motiv pentru care firmele nu vin să se finanţeze prin intermediul bursei ţine de faptul că mecanisemele pieţei de capital nu sunt cunoscute de cei mai mulţi întreprinzători. "Antreprenorii români nu înţeleg care sunt avantajele listării pe piaţa de capital. În plus, nici nu avem foarte mulţi consultanţi care să explice faptul că listarea aduce mai multe beneficii decât costuri", subliniază Mardarasevici.
Pe de altă parte, unii întreprinzătorii spun că afacerea lor încă nu a ajuns la gradul de dezvoltare care să solicite atragerea de resurse financiare prin intermediul bursei. Spre exemplu, un antreprenor din industria IT ce a dorit să îşi păstreze anonimatul, explică faptul că, din moment ce afacerea lui ar putea ajunge, în acest an, la 15-20 milioane de euro, nivelul de dezvoltare este unul ce îi conferă o poziţie puternică în negocierile cu banca. Mai mult, ţinând cont de faptul că firma este în plină ascensiune, antreprenorul a început să se orienteze şi spre împrumuturile din afara ţării. "Probabil că, în momentul în care cifra de afaceri va ajunge la 50-60 milioane de euro, iar programul de dezvoltare al companiei nu va mai putea fi finanţat numai prin intermediul băncilor, atunci mă voi gândi şi la listare", spune întreprinzătorul din domeniul IT. Unul dintre motivele pentru care, în momentul de faţă, nu este oportună listarea ţine de costuri. Astfel, o campanie de marketing care să mărească gradul de cunoaştere al firmei şi să atragă potenţialii invstitori ar putea avea un preţ chiar şi de un milion de euro, încheie omul de afaceri din sectorul IT.

Anul viitor se pregătesc patru listări la BVB
În prezent, se află în derulare oferta de acţiuni a operatorului de cablu CCC Blue Telecom. Compania speră să atragă cel puţin 14 milioane de euro, în schimbul unui pachet de acţiuni, reprezentând 25% din capitalul social. În primul trimestru al anului viitor este aşteptată şi listarea producătorului de profile din aluminiu, Alumil Rom. Compania va scoate pe bursă peste 6 milioane de acţiuni nou emise, reprezentând circa 20% din capitalul social. Iar suma vizată de Alumil se ridică la circa 10 milioane de euro. Totodată, anul viitor, mai sunt programate încă două oferte publice de acţiuni, la Transgaz şi Romtelecom. Transgaz face parte din programul "O piaţă puternică", care presupune listarea la Bursa de Valori a şapte companii din portofoliul statului. Prima dintre ele a fost Transelectrica.Cât priveşte operatorul de telefonie fixă Romtelecom, statul intenţionează să vândă prin piaţa de capital o parte din acţiunile deţinute, compania fiind evaluată la circa trei miliarde de euro.
Numărul pare "impresionant", având în vedere că, în ultimii trei ani, au fost listate doar patru companii, SSIF Broker, Vrancart Adjud, Flamingo Bucureşti şi Transelectrica. Iar toate cele patru oferte au fost suprasubscrise. Astfel, oferta de acţiuni lansată de SSIF Broker la finele anului 2004 a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. Suma atrasă de societate s-a ridicat la 22 milioane de euro.
Vrancart, societate producătoare de hârtie igienică, a obţinut din oferta de acţiuni, derulată anul trecut, 4,8 milioane de euro. Titlurile scoase la vânzare au fost suprasubscrise cu 30%.
şi oferta de la Flamingo din vara anului 2005 s-a încheiat cu succes. Compania a atras 12,5 milioane de euro, iar acţiunile puse la bătaie au fost suprasubscrise de 1,7 ori. De departe, cel mai mare succes a fost însă înregistrat de Transelectrica. Societatea a tras circa 34 milioane de euro, iar titlurile scoase la vânzare au fost suprasubscrise de 6,5 ori.

Pasmatex şi Monte Banato vor să se coteze
Bursa românească începe totuşi să atragă companiile, după ce, în ultimii trei ani, numai patru nume noi au intrat la tranzacţionare. Maria Grapini, preşedintele grupului Pasmatex, spune că a avut mai multe tentative de listare pe bursă. Iar în momentul de faţă studiază ce metodă de atragere a resurselor financiare este mai potrivită pentru investiţiile programate. "În funcţie de rezultatul analizei, vom decide dacă ne listăm sau nu pe piaţa de capital", adaugă Maria Grapini.Un alt om de afaceri care intenţionează să intre pe piaţa de capital este Ioan Popa, preşedintele şi acţionarul majoritar al Pangram Reşiţa, producătorul pastelor Monte Banato. "Mă gândesc în principal la Bursa de Valori din Bucureşti, poate şi dintr-un sentiment naţionalist. Totodată, şi costurile sunt mai mici. Cu puţin marketing care să aducă la cunoştinţă rezultatele pozitive ale companiei, intrarea la bursă va aduce beneficii companiei", explică Ioan Popa. Totuşi, întreprinzătorul reşiţean spune că şi piaţa de capital din România trebuie să se mai dezvolte pentru a fi o atracţie pentru emitenţi şi investitori. Spre exemplu, bursa din Polonia a crescut foarte mult în ultimii ani datorită apariţiei fondurilor de pensii. Iar perspectiva intrării şi în România a unor astfel de instituţii va conduce la dezvoltarea pieţei de capital autohtone. Totodată, şi structura investitorilor se va modifica, trecând de la cea predominant speculativă la cea în care socotelile se fac pe termen mediu şi lung. De aceea, perspectiva schimbării dinamicii pieţei de capital din România ar putea reprezenta o atracţie pentru companiile care căută diversificarea resurselor pentru finanţare.