Companiile care au investit in autostrada Bucuresti-Brasov intentioneaza sa dea statul in judecata

Ramasi cu buza umflata dupa ce statul a anuntat prin intermediul presei ruperea intelegerilor cu consortiile formate de Strabag, Vinci si Roichmann - Alsthrom pentru realizarea a trei tronsoane de

Ramasi cu buza umflata dupa ce statul a anuntat prin intermediul presei ruperea intelegerilor cu consortiile formate de Strabag, Vinci si Roichmann - Alsthrom pentru realizarea a trei tronsoane de autostrada intre Bucuresti si Brasov, se gandesc sa recupereze banii investiti pana in prezent sau sa determine statul sa continue derularea proiectelor. Una dintre alternativele luate in calcul de unii dintre acestia este inclusiv actionarea statului in judecata. Daca reactiile consortiului francez Vinci si ale celui israelian Roichmann-Asthrom sunt mai lente, doar prima dintre acestea marginindu-se sa declare ca "nerespectarea angajamentelor statului nu ar fi un bun semnal pentru investitorii privati" si ca "sunt frustati deoarece nu li s-a permis sa explice criticilor proiectului avantajele sistemului PPP", firma austriaca Strabag este mai transanta. Pentru continuarea proiectului pentru care a fost nominalizata sau, cel putin, pentru recuperarea banilor deja investiti in studiile premergatoare efectuate pe tronsonul Bucuresti-Ploiesti, nu este exclusa varianta actionarii statului in judecata. "Evident, acest lucru (n.r. - deschiderea unui proces impotriva statului) este deja discutat si analizat la aceasta vreme, caci noi nici macar nu am fost anuntati, am aflat din ziare", spune Michael Stanciu, directorul general al firmei Search Corporation, membra a consortiului format de Strabag. "E un precontract in care, pe tot parcursul negocierilor, s-au acceptat anumite preconditii care au costat investitorul o suma considerabila de bani. Nu putem spune "asta este, s-a terminat, nu mai fac nimic si la revedere"", spune Michael Stanciu. Compania Strabag va utiliza "toate mijloacele legale" pentru a determina autoritatile romane sa respecte initierea contractului de parteneriat public- privat, incheiat in 2004, pentru constructia tronsonului de autostrada Bucuresti-Ploiesti, a precizat si conducerea companiei austriece intr-un comunicat de presa remis recent.
Strabag a luat calificativul "best value for money" pentru Bucuresti-Ploiesti
Cuiul lui Pepelea in disputa care opune statul roman, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), investitorilor straini, il reprezinta normele de parteneriat public privat pe baza carora au fost semnate anul trecut contractele si pe care acum Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Locuintei le-ar vrea mai avantajoase. Potrivit unui audit comandat de CNADNR firmelor Ing Barings si Atkins, proiectul PPP Bucuresti - Ploiesti propus de Strabag a primit calificativul "best value for money" (valoare mare pentru pretul platit de client). Potrivit intelegerilor convenite anul trecut, cele trei firme ar fi urmat sa realizeze tronsoanele Bucuresti-Ploiesti, Comarnic-Predeal si Predeal- Brasov din surse proprii de finantare, urmand ca banii investiti sa fie platiti gradual de stat in 30 de ani de la darea in exploatare. Pretul de realizare a celor trei portiuni este estimat la circa un miliarde de euro, insa valoarea are mai degraba caracter speculativ. Oricum, spune conducerea Search Corporation, nu se pot face comparatii cu preturile practicate in situatia platii de catre stat a lucrarilor, sistem practicat pentru autostrada Transilvania (Brasov - Bors) sau pentru autostrada Soarelui (Bucuresti Cernavoda). In general, pretul de realizare a unui km de autostrada variaza intre trei milioane de euro si 12 milioane euro, in functie de relief si de configuratia autostrazii.