Comisia Europeană: Dacă actualele măsuri nu vor fi suficiente, autorităţile române vor creşte taxele

În discuţiile purtate cu autortităţile române, oficialii europeni au căzut de acord inclusiv asupra majorării taxelor pentru a limita o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, ca măsură suplimentară de creştere a veniturilor la stat, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Nu a existat o evaluare formală la nivelul CE a impactului social al măsurilor propuse de Guvern, informează Mediafax. În urma negocierilor cu misiunea FMI şi reprezentanţii Comisiei Europene, autorităţile de la Bucureşti au ales un program de restrângere a cheltuielilor publice, cum ar fi reducerea salariilor cu 25% sau a pensiilor cu 15%.

"În orice caz, în opinia noastră, este loc pentru o reducere a cheltuielilor pentru salarii în sectorul public. În perioada cuprinsă între primul trimestru al lui 2005 şi primul trimestru al lui 2009, salariul mediu brut în sectorul public a crescut de mai mult de două ori în termeni nominali, dapăşind cu mult creşterile din sectorul privat, iar rată angajărilor în sectorul public a crescut cu 17%. În consecinţă, cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut de la 7,4% din PIB în 2005 la 9,5% în 2009. În mod similar, pensiile medii s-au triplat între 2004 şi 2009, iar numărul pensionarilor a crescut cu circa 6%, cerea ce a pus în pericol sustenabilitatea sistemului public de pensii. Oricum, cu o pensie medie lunară de 711lei în 2009, costurile sociale ale reducerilor acestora nu sunt neglijabile", a anunţat Comisia Europeană.

Potrivit CE, "în primul memorandum suplimentar, autorităţile române au acceptat să implementeze măsuri suplimentare, în cazul în care progresul pentru atingerea ţintei de deficit bugetar pe 2010 ar fi fost insuficient".

"Au existat discuţii cu autorităţile române despre noi măsuri care ar putea fi adoptate dacă situaţia nu se ameliorează. S-a căzut de acord că măsuri suplimentare de creştere a veniturilor la stat, inclusiv creşterea taxelor, vor fi adoptate pentru a a limita o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, de exemplu, dacă măsurile prevăzute nu sunt implementate la timp sau nu sunt de natură să ofere consolidarea aşteptată", anunţă documentul.

"Alegerea măsurilor a fost lăsată Guvernului României, care a decis să îşi concentreze efortul de consolidare pe latură legată de cheltuieli. Singură îngrijorare exprimată de Comisia Europeană a fost dacă măsurile propuse vor putea fi efectiv implementate. Ca răspuns la această preocupare, autorităţile române au oferit asigurările necesare şi şi-au asumat angajamentul de a implementa de asemenea şi măsuri de creştere a veniturilor proprii în cazul în care ele ar fi necesare pentru atingerea ţintei de deficit", a subliniat Comisia Europeană.

"Autorităţile române au acceptat în primul memorandum suplimentar (Suplemental Memorandum) semnat în februarie 2010 să implementeze în mod riguros un număr de de măsuri pentru a atinge ţinta de deficit fiscal stabilit pentru 2010 de 6,4% din PIB, printre aceste măsuri numărându-se o reducere nominală a cheltuielilor pentru bunuri şi servicii; o reducere de 8,7% din cheltuielile cu salariile în sectorul public; şi o îngheţare a pensiilor. În ipoteza în care aceste măsuri nu erau suficiente pentru a crea consolidarea aşteptată, măsuri suplimentare urmau să fie luate pentru a acoperi golul. În timpul misiunii de revizuire din aprilie-mai, s-a remarcat faptul că în condiţiile unor politici neschimbate, ţinta de deficit fiscal ar fi ratată cu un procent semnificativ. În acest context, autorităţile române au propus un număr de măsuri suplimentare, inclusiv tăieri suplimentare în sectorul salariilor publice, al pensiilor şi o reducere ţintită a celorlalte beneficii sociale. În schimb, delegaţia Comisiei Europene a acceptat a revizuire în creştere a ţintei de deficit la 7,3% din PIB (după metodologia ESA95). Această revizuire a ţintei corespunde diminuării înregistrate în creşterea PIB", se mai arată în comunicat.