Cine suportă reforma companiilor de stat

Guvernul s-a angajat la FMI să crească încasările întreprinderilor publice prin majorarea tarifelor şi să scadă cheltuielile prin reduceri masive de personal. Executivul şi finanţatorii externi vor să şteargă, pe perioada viitorului acord, zeci de ani de ineficienţă în companiile de stat. Startul se dă cu CFR.

Guvernul s-a angajat, în ultima scrisoare de intenţie transmisă FMI, că va „continua eficientizarea companiilor de stat" şi, în special, „reforma sectorului transporturilor".

„Acest lucru se va face prin lărgirea bazei de încasări, prin întărirea supravegherii, reformarea legislaţiei, astfel încât să creştem transparenţa în domeniul achiziţiilor şi al contractărilor", se arată în document. Bugetele pe 2011 ale CFR Marfă - una dintre cele două companii pe care FMI ţine morţiş să le privatizeze -, CFR Călători şi CFR SA par să confirme această strategie, cel puţin partea cu disponibilizările.

Documentele, cuprinse în trei proiecte de HG ale Ministerului Transporturilor, prevăd reducerea personalului cu aproape 5.600 de angajaţi faţă de anul trecut şi scăderea cheltuielilor cu personalul cu 22%, 6,5% şi respectiv 11,5%.

Economia totală s-ar ridica la aproximativ 247 de milioane de lei, adică aproape cât totalul arieratelor înregistrate, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, la nivel central. Pe de altă parte, datoriile acumulate de primele zece companii de stat monitorizate, la nivelul aceleiaşi perioade, era de şapte miliarde de lei, din care cea mai mare parte erau restanţe la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În discuţiile privind viitorul acord, FMI va insista pe privatizarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor publice. Orice formulă s-ar alege însă, reducerile de personal sunt iminente. De altfel, atât oficiali guvernamentali, cât şi ai BNR, au transmis că, de la începutul crizei, mediul privat şi-a făcut ajustările de personal, fără ca acestea să se producă şi în sectorul de stat.

Ambiţii mari

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor publice vor trece, din acest an, prin mai multe mâini, inclusiv prin cele ale experţilor de la Ministerul Finanţelor Publice.

Ministrul Gheorghe Ialomiţianu a lăsat de înţeles că autorităţile vor fi, astfel, mult mai scrupuloase în aprobarea nivelului de venituri şi cheltuieli ale acestor întreprinderi. La rândul său, Ministerul Economiei a anunţat că va cere Guvernului un nou mandat, pentru a iniţia privatizarea sau vânzarea de acţiuni minoritare la companiile din energie. Astfel de împuterniciri au fost primite şi în anii trecuţi, dar fără rezultate palpabile.

În afara scoaterii unor pachete de acţiuni pe bursă - Romgaz, Transgaz şi Transelectrica - FMI insistă pe privatizarea CFR Marfă şi Termoelectrica. Economiştii chestionaţi de „Adevărul", anul trecut, pe acest subiect, au arătat că orice privatizare în sectorul energetic va trebui asumată de Guvern inclusiv din perspectiva majorării tarifelor şi a redevenţelor.

Isărescu vrea acord pe doi ani

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus ieri economiştilor din bănci că suma viitorului acord cu FMI nu este importantă, miza fiind de fapt continuarea reformelor structurale, care ar presupune o întindere a noii înţelegeri pe doi ani. Aşa ar putea fi „acoperit" şi momentul electoral 2012.