Cine este FMI şi de ce a intrat în casele românilor?

Fondul Monetar Internaţional este o organizaţie pentru cooperare economică la nivel global, cu scopul de a menţine stabilitatea şi de a preveni criza în sistemul monetar internaţional, potrivit propriei caracterizări de pe site-ul oficial. Pe înţelesul tuturor, FMI este un fel de bancă ce împrumută guverne.

FMI a fost conceput în iulie 1944, când reprezentanţi ai guvernelor din 45 de ţări s-au întâlnit în oraşul Bretton Woods din nordul Statelor Unite. Ei au pus bazele acestei platforme de cooperare internaţională pentru a se înlătura posibilitatea de repetare a politicilor economice dezastruase care au declanşat marea criză din anii 1930.

Astfel, FMI a luat fiinţă pentru a ajuta ţările aflate în impas financiar.

În prezent, organizaţia are un număr de 187 de state membre.

CITEŞTE ŞI: Culmea restructurărilor în Primărie

De ce apelează guvernele la împrumuturi de la FMI?

Când un stat apelează la bani de la FMI înseamnă că este în criză sau la marginea prăpastiei, moneda naţională îi este atacată, iar rezervele internaţionale au secat. Economia este fie în scădere, fie în stagnare, iar un număr mare de firme şi bănci au intrat în faliment.

În astfel de cazuri, FMI şi guvernul respectiv agrează un program de politici estimat să reducă deficitul fiscal sau să refacă rezervele internaţionale, odată cu stabilirea unor ţinte. Un program se poate întinde pe o perioadă de la 6 luni la 10 ani, în funcţie de problemele ţării respective.

Programele sunt cuprinse într-o scrisoare de intenţie a guvernelor către directorul FMI şi pot fi revizuite dacă circumstanţele o cer.

De unde provin banii pe care FMI îi împrumută?

Resursele financiare ale FMI vin în cea mai mare parte din contribuţiile statelor membre. Acestea reflectă mărimea fiecărei economii: cu cât mai puternică este economia şi mai dezvoltat şi variat este comerţul său, cu atât contribuţia sa va tinde spre creştere. De exemplu, SUA, cea mai mare putere economică a lumii, are şi cea mai mare contribuţie.

Aceste contribuţii sunt revizuite periodic şi înseamnă, totodată, numărul de voturi pe care îl are un stat în interiorul instituţiei sau puterea de veto.

România are o pondere relativ mică a dreptului de veto, de 0,48% din total. Comparativ, SUA are 16,74%, Japonia - 6,01%, Germania - 5,87%, Franţa - 4,85%, China - 3,65%, Italia - 3,19%, Canda - 2,88%.

Cine este şeful FMI?

Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI, şi-a început cariera politică la Uniunea Studenţilor Comunişti, iar în anii 1970 s-a înscris la Centrul de Educaţie, Cercetare şi Studii Socialiste. În 1981 s-a alăturat Partidului Socialist (PS) şi a pus bazele organizaţiei „Socialism şi Iudaism".

În 1991 a devenit ministru al Industriei şi Exportului în cadrul guvernului social-democrat, pentru ca, în 1997, odatã cu venirea la putere a PS, să obţinã funcţia de ministru al Economiei, Finanţelor şi Industriei. În 2007, a vrut să candideze la preşedinţia Franţei, însă a fost învins de Ségolène Royal în competiţia din interiorul Partidului Socialist.

Ce a căutat România la uşa FMI?

România a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru 12,95 miliarde de euro (din pachetul total de finanţare externă - de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD - care s-a ridicat la 19,95 miliarde de euro.

Dobânda este de aproximativ 3,5% pe an. Împrumutul va fi obţinut în tranşe până la sfârşitul anului 2010, iar rambursarea se va face treptat până în 2015.

Potrivit FMI, obiectivul programului convenit cu ţara noastră este de a ameliora efectele căderii puternice a fluxurilor de capital privat către România şi de a implementa, totodată, măsurile de politică economică necesare pentru reducerea dezechilibrelor fiscale şi consolidarea sistemului financiar.

"Măsurile de bază cuprinse în program au rolul de a consolida politica fiscală, de a reduce necesarul de finanţare al guvernului şi de a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală, pregătind România pentru o eventuală intrare în zona euro", au precizat oficialii Fondului.