Adevarul.ro

Analiştii chestionaţi de „Adevărul“ consideră că măsurile solicitate de FMI vor împiedica o creştere economică sustenabilă, întrucât nu sunt corelate cu realităţile financiare din România.

Fondul Monetar Internaţional a bifat zilele trecute încă o evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu Guvernul român. Experţii au plecat fluturându-ne ideea că stăm mai bine decât restul Europei, dar că plătim preţuri mici la energie şi gaze. Astfel că liberalizarea pieţei de electricitate trebuie să înceapă în perioada următoare şi să se încheie în 2017. În schimb, „este cam devreme să vorbim de creşterea salariilor şi a pensiilor", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii.

Când i s-a amintit că există un indicator numit „putere de cumpărare" şi că analizele consultanţilor au arătat că abia în 2020 populaţia îşi va permite preţuri ca în UE, Franks a spus că, la acest capitol, FMI şi Guvernul au păreri diferite. Tot el a precizat că, anul acesta, creşterea economică a ţării (1,5-2%, faţă de 1,8-2,3%, cât estima anterior) se va datora consolidării consumului intern, întrucât UE va intra în recesiune şi nu ne mai putem baza pe exporturi.

De ce nu creşte consumul intern

Analiştii chestionaţi de „Adevărul" susţin însă că dis­cursul lui Jeffrey Franks din conferinţa de presă de la finalul vizitei nu are nimic în comun cu realităţile economice ale ţării. În ceea ce priveşte creşterea consumului intern, pe care se bazează Franks, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, îi aminteşte oficialului FMI că proiectul de buget pentru acest an prevede o creştere a consumului mai mică decât cea a PIB-ului. „Pentru a fi consumul intern un factor de creştere economică, ar fi nevoie de o creştere semnificativă fie a cheltuielilor publice, or noi facem exact contrariul, fie o creştere de salarii şi pensii, care este posibilă acum, dar nu este sănătoasă", a arătat Voinea.

„Este o minciună faptul că va creşte consumul intern, la fel ca toate lucurile pe care le spune Franks", susţine şi analistul Ilie Şerbănescu. El a amintit că, în ultimii trei ani, FMI a făcut şase prognoze de creştere economică pentru România şi le-a ratat pe toate. „Este clar că nici de această dată nu avem cum să atingem creşterea pe care o estimează", a completat Şerbănescu.

Şi Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, este de aceeaşi părere. „Nu împărtăşim ideea celor de la FMI, iar, ca dovadă, prognoza noastră de creştere economică este de 0,5%, mult mai mică. Cel mai probabil, consumul intern va avea o evoluţie extrem de slabă, din cauza veniturilor mici, a încrederii reduse şi a accesului limitat la finanţări", a arătat Dumitru.

Totodată, Liviu Voinea a mai spus că liberalizarea pieţei de energie trebuie să fie corelată cu puterea de cumpărare a populaţiei. „De-asta nu poţi să duci o politică doar de austeritate, ci liberalizarea trebuie corelată cu creşterea economică şi cu majorarea salariilor, pentru ca oamenii să poată suporta aceste scumpiri. Totodată, liberalizarea preţurilor nu trebuie făcută în paralel cu privatizarea companiilor de stat, întrucât acest lucru înseamnă să obligi statul să aibă pierderi şi să dai pe tavă profitul privaţilor", a punctat Voinea.

Cum putem suporta scumpirile

„Liberalizarea pieţei de energie a fost o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderarea în UE. Impactul asupra populaţiei va fi negativ, pentru că preţul ar trebui să crească foarte mult, întrucât acum plătim unul dintre cele mai mici preţuri din UE. Însă procesul nu este corelat cu puterea de cumpărare", spune şi Ionuţ Dumitru. El a amintit că acest demers are încă multe necunoscute, iar Guvernul nu a arătat în mod public cu cât vor creşte preţurile.

„FMI a cerut un consultant care a spus că piaţa poate fi liberalizată total în 2020, dar ei o ţin tot pe a lor, pentru că nu vor binele României. Uitaţi-vă la privatizări. FMI nu vrea să privatizăm ce e nerentabil, ci ceea ce e profitabil. Eu înţeleg să fie privatizări, dar pentru eficientizare, nu să schimbăm monopolul statului român cu monopolul altor state", a mai afirmat Ilie Şerbănescu.

Cine poate scăpa de scumpiri

Guvernul trebuie să definească în următoarea perioadă care vor fi consumatorii vulnerabili care vor continua să plătească preţuri reglementate. Potrivit lui Liviu Voinea, metodologia europeană permite ca 40% din consumatorii casnici să fie incluşi în această categorie.

Consumul intern, a scăzut cu 2,5% anul trecut

Datele furnizate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică arată că, anul trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 2,5% faţă de 2010. Cel mai mult s-au redus vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,2%) şi cele de carburanţi (-1,7%).