Centru cultural de şapte etaje în parcul oraşului

Primăria Clujului a aprobat construcţia unei clădiri uriaşe fără avizul celor de la Protecţia Mediului Unul dintre cele mai mari proiecte urbanistice din Cluj, propus de consiliul local,

Primăria Clujului a aprobat construcţia unei clădiri uriaşe fără avizul celor de la Protecţia Mediului

Unul dintre cele mai mari proiecte urbanistice din Cluj, propus de consiliul local, este gata să ia locul unei importante zone din Parcul Central. Noul sediu al Filarmonicii urmează să fie ridicat în centrul uneia dintre puţinele oaze de verdeaţă ale unui oraş sufocat de poluare.

În urmă cu doi ani, autorităţile locale clujene au făcut un schimb de imobile cu Societatea Română de Televiziune (SRTv). Astfel, clădirea Cazinoului din Parcul "Simion Bărnuţiu", aflată în proprietatea SRTv, a fost preluată de consiliul local, care a cedat la schimb Şcoala gen. nr. 6 din cartierul Mănăştur.

Destinaţia ulterioară a Cazinoului a fost stabilită clar încă de atunci: aici va fi sediul Centrului Cultural Transilvania, pentru desfăşurarea activităţii Filarmonicii de Stat. A urmat realizarea unui proiect pentru noul sediu, care a fost făcut de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu Paul Gillieron Acoustic Design din Londra, Biroul de Arhitectură şi Urbanism, Bogart Construct şi Das Inginering.

Acest studiu a costat bugetul local 1,2 milioane de lei. Ce a ieşit la final a meritat toţi banii: o clădire care se înalţă pe şapte niveluri, dintre care două subterane, exact în mijlocul Parcului Central din Cluj. Parc ce va suferi transformări serioase, mai ales că în proiect este prevăzută şi constrirea unui drum de acces care îl taie practic în două.

De la 1.000 la 4.000 de metri pătraţi

Sediul Filarmonicii va cuprinde actuala clădire a Cazinoului, aflată într-o stare avansată de degradare, care se întinde pe o suprafaţă de 1.000 mp. Potrivit noului proiect, construcţia se va extinde pe întreg terenul aferent, adică pe 3.800 mp.

În final, Casinoul va adăposti, printre altele, o sală de concerte cu circa 1.200 de locuri, o parcare cu 59 de locuri, foaiere, garderobe, holuri, spaţii tehnice şi săli de repetiţii. De asemenea, este prevăzută realizarea unei căi de acces al maşinilor chiar printre actualele alei ale parcului. Conform certificatului de urbanism din februarie 2008, primăria şi-a dat acceptul pentru începerea autorizării construcţiei.

Există totuşi o problemă. Lipseşte avizul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM), care pare să-şi fi schimbat optica după numeroasele demersuri ale ONG-urilor locale.

Într-o adresă trimisă pe data de 4 aprilie primăriei Cluj, ARPM susţine necesitatea evaluării de mediu pentru acest proiect şi arată că procedura de avizare va continua cu realizarea unui raport care va fi conceput de către un grup de lucru compus din reprezentaţi ai agenţiei locale de mediu şi ai direcţiilor judeţene de specialitate.

"Arborii din parc nu vor fi sacrificaţi"

Sorin Apostu, şeful Direcţiei Tehnice a Primăriei, mandatat de primarul Emil Boc să se ocupe de acest proiect, crede că autorităţile locale nu au ce să-şi reproşeze. "Nu ne simţim vinovaţi câtuşi de puţin, arborii din parc nu vor fi sacrificaţi, pentru că nu ne-am extins cu nici măcar un metru peste perimetrul existent", ne-a spus Apostu.

Acesta consideră că locul ales pentru viitorul sediu al Filarmonicii se potriveşte perfect cu destinaţia acestuia. "La fel ca Teatrul Naţional sau Opera Maghiară, Filarmonica trebuie să fie situată în centrul oraşului, pentru ca oamenii să poată ajunge aici şi pe jos", a fost de părere Apostu.

El a recunoscut că acoperirea finanţării construcţiei, estimată la 15 milioane de euro, ar putea fi o problemă. "Sigur, există bugetul local, dar mă gândesc că o parte ar fi putut fi acoperită doar din taxele imobiliare pe care guvernul le-a colectat de la Cluj în ultima perioadă, de circa 6 milioane de euro.

În plus, îi aşteptăm pe specialiştii din guvern să lanseze odată ghidul pentru accesarea fondurilor europene. Acolo sunt o grămadă de bani la care nu putem ajunge din această cauză", a mai spus Apostu.

Organizaţiile de mediu contestă proiectul

Radu Mititean, directorul executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, a fost unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului din Parcul Central.

"Este evident că tot demersul municipalităţii este nu doar inoportun şi ilegal din punctul de vedere al legislaţiei de urbanism, încălcând flagrant prevederile Planului Urbanistic General (aşa subţire cum este el), dar schimbă şi destinaţia spaţiilor verzi, chiar dacă în acte figurează cu alte destinaţii", ne-a declarat Mititeanu, care a cerut o reacţie energică concertată din partea ONG-urilor de mediu clujene şi a tuturor persoanelor interesate.

În cursul zilei de ieri, cu ocazia Zilei Pământului, membrii Clubului de Cicloturism Napoca au organizat un marş care s-a încheiat cu înmânarea unei petiţii autorităţilor locale. În acest document, semnat de peste 1.300 de persoane, ecologiştii cer menţinerea spaţiilor verzi actuale şi promovarea utilizării bicicletei ca mijloc de transport în Cluj-Napoca.