Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în sănătate şi în administraţie publică

Rata locurilor de muncă vacante a fost în ultimele trei luni din 2009 de 0,50%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, cea mai mare cerere înregistrându-se în sănătate şi asistenţă socială şi administraţie publică, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

În trimestru patru al anului trecut rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 1,03 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008.  „Ca efect al crizei economice, rata locurilor de muncă vacante din România a continuat tendinţa de scădere începută în ultimul trimestru al anului 2008‟, se arată în comunicatul Institutului Naţional de Statistică (INS). În plus, intervalul octombrie-decembrie a marcat cea de-a cincea scădere trimestrială a ratei locurilor de muncă vacante.

Cele mai puţine locuri de muncă sunt cele din industrie

Cea mai mică valoare a ratei locurilor de muncă vacante s-a regăsit în industria extractivă (0,05%), hoteluri şi restaurante (0,06%), respectiv în activităţile de tranzacţii imobiliare (0,11%). Pe de altă parte, cea mai mare cerere de forţă de muncă s-a înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (1,48%), administraţie publică (1,09%) şi în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (0,95%).

Numărul mare de locuri de muncă vacante în sănătate se explică şi prin plecarea în străinătate a medicilor români. Decât să se angajeze în România, pentru un salariu mediu pe ramură de puţin peste 2.000 de lei, personalul medical preferă să plece în ţările UE cu deficit de astfel de profesionişti.

Un raport recent al italienilor arată că din cei 15.000 de medici străini care lucrează în peninsulă, 555 sunt români. În privinţa asistenţilor medicali, raportul spune că 25% (adică 8.479 de persoane) din totalul de aproximativ 35.000 de asistenţi străini care muncesc pe teritoriul Italiei provin din România. Raportul, intitulat „Politici migratorii. Lucrători calificaţi. Sectorul sanitar”, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorităţile române, mai ales prin concluziile sale. Potrivit raportului, Italia are nevoie de circa 71.000 de asistenţi medicali, motiv pentru care oficialii italieni pregătesc un set de măsuri care să atragă din afara ţării lucrători calificaţi în acest domeniu.

Ocupaţiile cele mai căutate de angajatori au fost cele de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (0,69%) şi de lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi (0,59%).

Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă s-a regăsit în rândul membrilor corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice - grupa majoră 1 (0,32%) şi cea de meştesugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor - grupa majoră 7 (0,36%).

Cele mai multe locuri disponibile sunt în regiunea Nord-Est

Regiunea cu cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante a fost Nord-Est (0,97%), urmată de regiunea Vest (0,60%). În regiunea Sud-Est (0,21%), respectiv Nord-Vest (0,32%) s-au înregistrat cele mai scăzute valori ale acestui indicator.