Cehia, noua Spanie pentru căpşunari

Angajatorii cehi deschid topul străinilor care caută în România forţă de muncă necalificată. Cele  mai multe posturi disponibile se adresează celor care vor să lucreze în abatoare sau în fabrici. Goana românilor după un loc de muncă are acum o nouă ţintă: Cehia. Angajatorii de acolo caută muncitori necalificaţi, însă salariile nu sunt dintre cele mai generoase.

Şomajul galopant care bântuie Spania, principala destinaţie a migraţiei româneşti, îi pune la grea încercare pe cei care îşi caută un loc de muncă peste hotare. Din cei aproximativ 2,9 milioane de români de peste graniţă, circa 43% lucrează în Peninsula Iberică. Majoritatea sunt muncitori necalificaţi, cunoscuţi sub denumirea generică de căpşunari.

Însă criza economică i-a convins pe spanioli că-şi pot culege şi singuri căpşunile şi că nu mai au nevoie de români. În acelaşi timp, la câteva mii de kilometri distanţă, angajatorii din Cehia par să aibă mare nevoie tocmai de această categorie de personal. „Cehia deschide topul ţărilor care au avut cele mai multe oferte de angajare pentru muncitorii români necalificaţi, în primele şase luni ale acestui an", spun pentru „Adevărul" reprezentanţii portalului de recrutare Tjobs.ro. Astfel, dintr-un total peste 6.000 de slujbe oferite de companiile străine muncitorilor români necalificaţi, ceva mai mult de 10% provin din Cehia.

Interesaţi de serviciile acestora mai sunt, în ordinea numărului de oferte, spaniolii, britanicii, germanii şi italienii. Cele mai frecvente joburi pentru care cehii caută români sunt cele de „muncitor în abator", „muncitor în fabrică de asamblare piese" şi „muncitor la bandă". Nici una dintre aceste slujbe nu este plătită cu mai mult de 800 de euro.

Salariile visate de români

Suma nu este însă pe măsura aşteptărilor celor ­mulţi dintre românii care caută un trai mai bun peste hotare. Constantin Ion este paznic al unei clădiri de birouri din Capitală. Face naveta dintr-un sat din judeţul Giurgiu şi câştigă un salariu lunar de 1.500 de lei (echivalentul a aproximativ 360 de euro). „Aş pleca şi mâine, dar nu pentru mai puţin de 1.000 de euro pe lună", spune el. Şi la fel ca Ion gândeşte majoritatea celor care caută o slujbă peste hotare.

Doar 12,2% din „necalificaţii" care spun că vor să lucreze peste graniţă, şi care au o vârstă cuprinsă între 25 şi 40 de ani, ar accepta un salariu mai mic de 800 de euro. Peste 39% vor un venit net cuprins între 800 şi 1.000 de euro, în timp ce 45% visează la un câştig de 1.000-1.500 de euro, potrivit datelor Thera Group, furnizate la solicitarea „Adevărul". Compania furnizează şi un veritabil portret-robot al românului care îşi caută de lucru peste hotare. Aproape jumătate dintre ei au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani, iar 38% nu au nicio calificare profesională.

Români exploataţi în Cehia

Relaţia muncitorilor români cu cehii nu a fost, de-a lungul timpului, dintre cele mai bune. Cel mai recent caz, semnalat de presa internaţională la începutul acestui an, făcea referire la o serie de firme care activează în sectorul forestier şi care sunt suspectate de înşelarea angajaţilor veniţi din România. La terminarea contractului, cehii au uitat să mai plătească salariile muncitorilor români şi s‑au consemnat chiar cazuri în care aceştia au fost ameninţaţi pentru a nu intra în contact cu poliţia locală.

Nimic nu pare însă a stăvili exodul celor plecaţi în căutarea unui trai mai bun. La nivel global, „expaţii" originari din România au reuşit performanţa de a economisi aproape 12 miliarde de euro, în perioada august 2009 - august 2010, potrivit unui studiu recent al Fundaţiei Soroş. „Circa 30% din românii plecaţi la muncă afară îşi ţin banii sub formă de cash", declara Gabriel Petrescu, directorul executiv al fundaţiei. În aceste condiţii, o familie de români plecată la muncă strânge într-un an, în medie, 9.150 de euro. Suma este una considerabilă dacă o raportăm la economiile pe care le fac românii rămaşi acasă, de numai aproximativ 600 de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi în aceste condiţii, emigranţii români spun, în proporţie de 45%, că se întorc acasă fără a-şi îndeplini obiectivul de economisire - o sumă cuprinsă între 80.000 şi 120.000 de euro.

Lăzăroiu: Nu avem şomaj mare în România

Faptul că mulţi conaţionali vânează joburi externe face ca România să apară în statisticile europene drept un stat în care deficitul de slujbe este minim. „Stăm foarte bine faţă de alte state europene în ceea ce priveşte şomajul", declara Sebastian Lăzăroiu, ministrul Muncii. „În momentul acesta, rata şomajului este de 4,8% şi este în scădere. Ea a fost mai mare anul trecut, când am fost şi noi afectaţi de criză. În momentul acesta este rezonabilă, în scădere, pe un trend descendent", afirmă Lăzăroiu, citat de Mediafax. El a adăugat că un obiectiv foarte important pentru România următorilor zece ani este ca rata de ocupare la nivelul ţării să crească de la 63%, cât este în prezent, la 70%. Ministrul consideră că nu vom avea o economie puternică dacă nu se reuşeşte aducerea pe piaţa forţei de muncă a unui număr cât mai mare de persoane care sunt apte de muncă.

2,9 milioane de persoane este numărul estimat al românilor plecaţi la muncă peste hotare.