Ce şanse mai au fermele mici

O parcelă mai mică de un hectar, o vacă şi două oi dacă ai noroc. Aşa arată o fermă tipic românească, una dintre cele 1,9 milioane de exploataţii care au un teren atât de mic încât proprietarii nu pot primi plăţi pe suprafaţă.

Vezi cum isi vand agricultorii europeni produsele

Per total, România are peste 4,2 milioane de ferme, din care peste 63% sunt unităţi mici care produc doar pentru autoconsum. În aceste condiţii, tot mai multe voci oficiale de la Bruxelles le sugerează agricultorilor să-şi modernizeze fermele şi să se asocieze pentru a putea rezista pe piaţă. 

„Comisia Europeană susţine asocierea producătorilor, însă în România agricultorii sunt reticenţi, tocmai pentru că au trecut printr-un proces de colectivizare masiv şi acum este greu să se mai gândească la asociere", a declarat Dacian Cioloş, Comisarul european pentru Agricultură, prezent, la Sibiu, în cadrul conferinţei dedicate fermelor de semi-subzistenţă din Uniunea Europeană. Un exemplu sunt proprietarii de podgorii din Germania care se asociază pentru producţia de vin. Cioloş mai spune că nu reducerea numărului acestor ferme este soluţia ci orientarea lor spre economia de piaţă.

Revigorarea pieţelor ţărăneşti

Şi în Bulgaria fermele mici reprezintă 94% din tipurile de ferme existente aici, în condiţiile în care suprafaţa medie a unei exploaţii este de 4,25 de hectare. Una dintre metodele pentru restructurarea fermelor şi producţia pentru economie este revigorarea pieţelor ţărăneşti, după cum susţine Comisarul Cioloş. El admite totuşi că este în responsabilitatea administraţiilor locale să le facă fermierilor loc în pieţele orăşeneşti. În prezent, majoritatea celor care vând aici sunt samsari. Şi asta pentru că producătorii fie vând roşiile şi merele pe marginea drumului, în lipsa spaţiilor de depozitare, fie intermediarilor, de cele mai multe ori fără acte. În aceste condiţii produsele ajung la un preţ triplu la consumator.

Prima măsură concretă pentru încurajarea asocierii producătorilor şi revânzarea alimentelor cu acte este deschiderea, în primă fază, a unei reţele de 26 de depozite alimentare. Micii fermieri preferă să-şi vândă marfa la un preţ prost, la marginea drumului, tocmai din lipsa unui spaţiu de depozitare. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că prin înfiinţarea depozitelor ar putea fi eliminată evaziunea fiscală din sectorul legume-fructe care se ridică la 250 de milioane de euro anual. „Comercianţii vor trebui să ia pe factură marfă şi apoi s-o revândă în pieţe", spune el. Tabără spune va solicita finanţarea de la buget, iar o parte din bani vor putea fi atraşi din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Susţinerea producătorilor de lapte

Probleme mari sunt şi în cazul crescătorilor de bovine, ovine şi caprine, şi asta pentru că, pe drumul de la fermier la consumator, preţul unui litru de lapte se triplează. În aceste condiţii, comisarul pentru Agricultură va propune un pachet legislativ pentru ca producătorii de lapte să poată negocia preţuri în comun până la un nivel care să nu afecteze regulile concurenţei. El a precizat că în Uniunea Europeană sunt 5.400 de procesatori de lapte şi 950.000 de producători.

Mărci de calitate

Una dintre propunerile pentru reformarea Politicii Agricole Comune este crearea mărcilor de calitate pentru produsele care vin din fermele mici. Acestea vor fi etichetate - "Produs în ferma mea" şi "Produs de agricultura montană" - pentru ca populaţia să le poată deosebi de cele produse în exploataţiile comerciale.

Finanţare europeană pentru tineri

În peste 226.000 de exploataţii româneşti, fermierii au mai puţin de 34 de ani, după cum spune Mihail Dumitru, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură. În aceste condiţii, una dintre soluţiile pentru modernizarea fermei este accesarea fondurilor europene, prin Măsura 112, din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Beneficiarii eligibili sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE (unitatea de dimensiune economică). Sprijinul acordat este de minimum 10.000 de euro şi de maximum 25.000 de euro.

Pentru cererile depuse în perioada 1 septembrie - 31 septembrie, suma totală alocată a fost de 61,4 milioane de euro. În ceea ce priveşte sesiunea din 21 septembrie - 30 noiembrie 2009, au fost selectate 2.290 de proiecte cu o valoare de finanţare de 49 de milioane de euro.

Fermierii, şi sărăci, şi prost informaţi

În România, un fapt îngrijorător este fenomenul de îmbătrânire a populaţiei satului, la care se adaugă şi faptul că majoritatea fermierilor produc pentru autoconsum. Rezultatul: tot mai multe terenuri nelucrate, iar statisticile sunt tot mai sumbre - 70% din populaţia săracă a României trăieşte în mediul rural.

Modelul irlandez

„Aceste ferme nu trebuie să dispară tocmai pentru că aici sunt oameni săraci care produc pentru consumul familiei", arată Mihail Dumitru, preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, prezent la seminarul de la Sibiu. Statisticile arată că producţia de subzistenţă contribuie seminificativ la veniturile gospodăriei, în special în România, Bulgaria şi Polonia. Dacă în România, 58% din familii obţin venitul „în natură" (legume, fructe, cereale), în Bulgaria valoarea este de 41%, iar în Polonia 39%. Ce soluţii au găsit irlandezii pentru agricultura de subzistenţă din ferme? „Există un Program Rural Social care le dă posibilitatea fermierilor să muncească aproape 20 de ore lunar, să îngrijească vârstnici de exemplu, iar banii vin din fonduri publice", explică Jim Kinsella, reprezentant al Universităţii din Dublin. În România, cei care vor să acceseze fonduri europene sunt „prost informaţi", în opinia Comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Iar în lipsa unor bani pentru automatizarea lucrărilor, tot mai multe terenuri devin pârloagă. Şi asta după ce la începutul anului a fost eliminată şi renta viageră, prin care bătrânii de peste 62 de ani primeau 50 de euro pentru fiecare hectar arendat pe care nu-l mai puteau munci. În prezent, Ministerul Agriculturii pregăteşte un program de stimulare a arendării, prin care fermierii ar putea primi 45 de euro pentru fiecare hectar arendat.

Irigaţiile, eterna problemă a agriculturii

În lipsa instalaţiilor, fermierii mizează pe ploi

Unul dintre cele mai mari dezavantaje ale fermelor româneşti este lipsa unui sistem eficient de irigaţii. În anii ‘90 erau irigate 3,3 milioane de hectare de terenuri agricole, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare cultivate. După 20 de ani, recoltele agricultorilor depind, în mare proporţie, de condiţiile meteorologice şi de subvenţiile europene.

Ministrul şi strategia

După ce la începutul anului a fost eliminat ajutorul de 700 de lei pe hectar pentru susţinerea irigaţiilor, fermierii i-au cerut acum Comisarului european Dacian Cioloş să găsească o soluţie pentru refinanţarea sistemului naţional de irigaţii. Cât ar costa refacerea sistemului? Producătorii avansează o sumă ce depăşeşte 10 miliarde de euro. Şi ministrul actual de resort spune că printre priorităţile mandatului său este refacerea sistemului de irigaţii, însă nu a trasat încă detalii concrete. Fostul ministru, Mihail Dumitru, voia, după modelul spaniol, un sistem de irigaţie gravitaţional.
Cum această idee a rămas doar pe hârtie, singura soluţie pentru fermieri reprezintă fondurile europene, dacă au bani pentru confinanţare. Ei pot depune proiecte în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pe Măsura 125, dar trebuie să dovedească că deţin sau că vor cumpăra echipamente de udare pentru minimum 50% din suprafaţă. Chiar Cioloş recunoaşte că fermele mici au „un acces limitat la credite". Şi culturile obţinute de fermierii români sunt la jumătate faţă de media europeană. Anul trecut, România ocupa locul patru în UE ca suprafaţă cultivată cu grâu, cu 8,5% din total, a realizat doar 3,7% din producţia europeană.