Ce găseşte FMI în România după o lună de scandal politic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Delegaţia FMI, care va sosi astăzi la Bucureşti, va întâlni, după o lună de tensiuni politice, o economie cu perspective de creştere erodate şi un leu mult mai slab.

După ce şi-a amânat vizita la Bucureşti din cauza referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale îşi începe astăzi cea de-a şasea misiune de evaluare a acordului de tip preventiv. Ce vor găsi finanţatorii externi în România? Cu siguranţă, o economie cu noi parametri, modificaţi de criza politică din ultima lună.

De la ultima evaluare a FMI, la sfârşitul lunii aprilie (în guvernarea Ungureanu), şi până în prezent, perspectivele de creştere econonomică ale României s-au erodat semnificativ: leul a atins minime record faţă de euro (de până la 4% în ultima lună), investiţiile străine au scăzut semnificativ, absorbţia fondurilor europene a stagnat, în timp ce nevoia de finanţare a statului s-a menţinut la un nivel ridicat, iar costurile au crescut simţitor.   

Potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru Bulgaria şi România, Tonny Lybek, negocierile cu autorităţile de la Bucureşti sunt programate în perioada 31 iulie - 13 august. „Delegaţiile vor avea întâlniri şi discuţii cu autorităţile statului şi cu mediul de afaceri, reprezentanţi ai băncilor, societăţii civile şi partidelor politice", a spus Lybek.

Ce le-a pregătit Victor Ponta

Premierul României, Victor Ponta, a făcut o serie de promisiuni de natură fiscală în ultimele săptămâni fără a se consulta în prealabil cu finanţatorii externi. Una dintre cele mai importante măsuri şi cu impact major asupra bugetului consolidat este plata TVA de către companiile cu venituri mai mici de 500.000 de euro la încasarea facturii, şi nu la emitere. Acest lucru poate fi o adevărată gură de oxigen pentru IMM, însă oamenii de afaceri creditează prudent această măsură. Alte măsuri nediscutate în prealabil cu FMI sunt scutirea de CAS a celor care angajează şomeri, scutirea de penalităţi pentru contribuabilii care îşi plătesc principalul debit către Fisc şi facilităţi pentru companiile care investesc în cercetare-dezvoltare.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a salutat măsurile Guvernului, însă a menţionat, la momentul respectiv, că o decizie va fi luată la finalul misiunii. „Nu s-a luat încă nicio decizie, deoarece trebuie analizat impactul lor. Un răspuns definitiv urmează a fi dat abia la sfârşitul misiunii FMI amânate pentru după referendum, adică undeva pe 9 sau 10 august", a spus Tănăsescu.

Prezenţa FMI, o garanţie pentru pieţe

FMI va analiza impactul acestor măsuri asupra bugetului general consolidat, care a înregistrat după primele şase luni un deficit de 1,12% din PIB (faţă de deficitul convenit cu FMI de 2,2% din PIB), pe fondul unui excedent de 400 de milioane de lei în iunie, în condiţiile în care veniturile au fost mai mari cu 0,5% din PIB

Prezenţa delegaţiei FMI la Bucureşti va fi un semnal important şi pentru pieţe şi pentru investitori. Încrederea şi voinţa de a nu devia în an electoral şi într-o situaţie politică şi aşa tulbure creează premisele unui start mai bun măcar în 2013.

De altfel, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a anunţat recent că un nou acord preventiv este util pentru România, în condiţiile în care economia românească consumă mai mult decât produce şi probabil că va fi semnat unul, tot pe doi ani, pentru perioada 2013-2015. „Un nou acord preventiv cu FMI este util. Atât timp cât economia românească, România în ansamblu, absoarbe, consumă şi investeşte mai mult decât produce, reflectat în Produsul Intern Brut, este nevoie de finanţare", afirma Georgescu.

Leul, maxim de apreciere

Moneda naţională s-a apreciat ieri cu 5,8 bani (+1,3%) faţă de cotaţia anterioară, de la 4,61 la 4,55 lei/euro. O astfel de amploare a aprecierii leului într-o singură şedinţă de tranzacţionare nu a mai fost consemnată din 28 noiembrie 2008, adică exact în ultima zi bancară dinaintea alegerilor parlamentare din acel an. În acea zi (vineri, 28 noiembrie 2008), moneda românească se aprecia cu 7,9 bani (+2,1%), de la 3,85 la 3,77 lei/euro, faţă de ziua anterioară.

De atunci, leul a mai parcurs zile „fierbinţi" în care s-a apreciat, dar acele avansuri nu au mai avut amploarea consemnată la 28 noiembrie 2008. Cele mai puternice aprecieri de o zi au fost înregistrate în 2 iulie 2010 (+ 5,2 bani) şi în 5 iulie 2011 (+4,5 bani), după care evoluţiile în favoarea leului faţă de euro au fost mult mai lente.

Cât despre aprecierea din şedinţa de ieri, consemnată pe fondul anunţării rezultatelor referendumului, dealerii de pe piaţa valutară interbancară spun că jucătorii străini par să-şi reducă atacurile speculative. „Cineva încearcă să ducă euro tot mai jos, nu excludem şi susţinerea BNR", a spus un dealer. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite