Cata vreme importam cereale si carne, agricultura romaneasca ramane necompetitiva

"In pofida conditiilor climaterice nefavorabile, productia agricola din acest an a inregistrat o crestere de 3-4 la suta fata de anul trecut, consemnand, astfel, stoparea declinului inregistrat in

"In pofida conditiilor climaterice nefavorabile, productia agricola din acest an a inregistrat o crestere de 3-4 la suta fata de anul trecut, consemnand, astfel, stoparea declinului inregistrat in ultimii ani" - sustine ministrul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ilie Sarbu. Cele mai importante cresteri s-au produs in zootehnie. Astfel, potrivit datelor statistice pe primele 10 luni, numarul bovinelor a ajuns la 3.055 mii capete, cu 14 mii mai multe decat anul trecut, al ovinelor la 8.504 mii capete, cu aproape 200 mii mai multe decat in 2002, iar al porcinelor, la 7.006 mii capete, cu 306 mii capete in plus fata de anul trecut. Cu toate acestea, insa, agricultura romaneasca nu poate asigura necesarul de carne de consum, Romania fiind obligata sa importe cantitati insemnate. Si aceasta, in conditiile in care consumul de carne si lapte, de exemplu, este destul de redus, in comparatie cu cel din tarile UE.
Liberalizarea importurilor aduce la sapa de lemn producatorii romani
Pentru reglementarea pietei carnii de porc, MAPAM a fost nevoit sa intervina. Astfel, pentru a completa oferta de materie prima pentru industria de procesare, au fost eliminate temporar taxele vamale la importul unor sortimente de carne de porc congelata. Pe de alta parte, pentru restabilirea echilibrului pe piata si asigurarea unor conditii de concurenta normala, intre carnea de porc romaneasca si cea importata din Polonia a fost instituita, temporar (intre 18 iulie si 6 octombrie a.c.), o asa-numita "masura de salvgardare", constand in majorarea taxei vamale la importul pe aceasta relatie, si anume de la 20 la 45%. "Cu toate masurile luate, inclusiv subventionarea producatorilor, nu am reusit sa ajungem in situatia de a putea asigura, din productia interna, intreg necesarul de carne de porc, fiind nevoiti sa importam inca aproximativ 17 la suta din acest necesar, este adevarat, in principal piese din carcasa, pentru procesare", recunoaste ministrul Ilie Sarbu. Ceea ce nu vrea sa recunoasca dl. ministru Sarbu este faptul ca liberalizarea importului la carnea de porc i-a adus la sapa de lemn pe crescatorii romani, pretul carnii, mai ales in preajma sarbatorilor de iarna, neacoperind nici macar cheltuielile cu furajarea, ca sa nu mai vorbim de forta de munca.
Situatie dramatica a productiei de grau
Dar situatia a fost, in anul 2003, cu adevarat dramatica la productia de grau, dintr-un exportator traditional, Romania devenind un importator. Cu toata vremea nefavorabila din primavara si vara anului 2003, este inadmisibil ca, avand o suprafata cultivata de 9,1 milioane hectare, din care 5,1 milioane cu cereale, sa obtii o productie de doar 2,5 milioane tone de grau, 289 mii tone de orzoaica si 231 mii tone de orz. Principala cauza a acestui dezastru, in urma caruia Romania a fost obligata sa recurga la rezervele de stat si sa importe, fara taxe vamale, circa 1 milion tone de grau, consta in lipsa sistemelor de irigatii, in ineficienta masurilor anuntate de autoritati pentru reabilitarea sistemului national de irigatii, care, inainte de 1990, era unul dintre cele mai mari si mai moderne din Europa. Incercarile Guvernului de a subventiona in proportie de 50 la suta achizitionarea sistemelor mobile de irigat au constituit simple paliative. "In perioada 1997-1999 gradul de utilizare a suprafetelor pentru irigat a scazut de la 4 la 2,7 la suta, in anul 2001 gradul de utilizare era de 10,3 la suta, in 2002, de 15,4 la suta, iar in 2003 acesta a atins nivelul de circa 26 la suta" - raporta, cu mandrie, premierul Adrian Nastase, cu ocazia prezentarii bilantului guvernarii pe perioada 2000-2003. Nimic insa despre esecurile din agricultura, inregistrate mai ales in acest an si datorate, in mare parte, tocmai acestor procente, care, desi au crescut, sunt departe de cele din tarile Uniunii Europene si nu numai. Adevarul este ca in toti acesti ani de dupa Revolutie, agricultura romaneasca a avut parte, in functiile de decizie, de oameni care numai de agricultura nu s-au ocupat. Bunaoara, un sef de partid fost ministru al Agriculturii (Victor Surdu - PDAR) batea tara in lung si in lat, facand nu campanie agricola, ci campanie electorala, un altul (Dinu Gavrilescu) a dovedit ca nu avea nimic in comun cu agricultura, apoi un electronist care habar nu are, nici azi, cati metri patrati are un hectar sau un pogon (Ioan Muresan), se ocupa doar de afacerile sale, umbland pana si la fondurile straine alocate agriculturii. Azi, ministerul cu pricina este condus de un teolog, care, potrivit propriilor declaratii, nici nu trebuie sa se priceapa la agricultura, "atata vreme cat la MAPAM sunt specialisti in toate domeniile". Rezultatele se vad.