Cât timp va mai fi aurul un refugiu pentru investitori?

În timp ce avansul cererii pentru aur pare de neoprit, economiştii atrag atenţia că preţul metalului indică o bulă ce se va sparge inevitabil. Investitorii continuă să parieze masiv pe aur, iar preţul metalului preţios doboară record după record. Până când va fi aurul o afacere profitabilă pentru investitori?

Temerea investitorilor că economia globală nu-şi va reveni recent a alimentat constant apetitul acestora pentru aur, considerat activ de refugiu în perioade de turbulenţe financiare.

Mai citeşte şi:

Evoluţia preţului aurului în România

Astfel, cererea pentru metalul preţios a crescut semnificativ în ultimii ani, iar cotaţiile acestuia au atins record după record, fiind al zecelea an de apreciere, respectiv cel mai lung şir de creştere din 1920 încoace.

În prezent, aurul a ajuns să fie cotat pe piaţa spot la 1.250,15 dolari pe uncie, cu doar 1,2% mai puţin faţă de nivelul-record de 1.265,3 dolari atins în luna iunie, scrie Bloomberg.

Analiştii internaţionali spun că preţul metalului preţios va continua să crească ca reacţie a investitorilor de a se proteja de deprecierea monedelor şi de inflaţie. Ei anticipează că preţul unciei de aur ar putea sări în acest an de pragul de 1.300 de dolari, iar în 2011 să continue să crească până la 1.500 de dolari. „Preţul aurului va creşte încercând să doboare recordul şi, odată doborât, va continua să urce", a explicat Hwang Il Doo, senior trader la Korea Exchange Bank Futures Co. din Seul, potrivit Bloomberg.  

Aurul - o bulă ce se va sparge

Sunt însă voci care susţin că aprecierea metalului preţios nu face altceva decât să indice o bulă speculativă care la un moment dat se va sparge. Miliardarul George Soros, care conduce Soros Fund Management, avertiza încă de la începutul anului că aurul constituie „ultima bulă a activelor". Totuşi, el a precizat că este raţional să cumperi aur la începutul acestei bule.

Deşi magnatul anticipează că metalul se va aprecia şi în 2011, Soros Fund Management a vândut în al doilea trimestru 341.250 de acţiuni la fondul SPDR Gold Trust, cel mai mare fond de investiţii în aur, şi a rămas cu 5,24 milioane de acţiuni, echivalentul a aproape 16 tone de aur. Soros nu a vrut să comenteze această vânzare.

Monede exotice sau aur?

Profesorul de economie Nouriel Roubini spune că dolarul, yenul şi francul elveţian s-ar putea dovedi investiţii mai bune decât aurul dacă economia globală va reintra în recesiune.

„Dacă ar avea loc o recesiune în formă de W, care ar creşte aversiunea faţă de risc, unele active vor fi preferate, iar aurul va fi printre acestea. Dar plasamentele ca dolarul, yenul sau francul elveţian prezintă fundamente de creştere mai solide într-o situaţie de aversiune faţă de risc, deoarece sunt mai lichide ca aurul", a spus Roubini, potrivit Bloomberg.

Francul elveţian a atins un nivel-record faţă de euro la 31 august, iar yenul a atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani în raport cu dolarul. Francul şi yenul sunt considerate, ca şi aurul, active de refugiu în perioade tulburi. Atunci când economia globală se deteriorează, monedele de referinţă, precum euro sau dolarul tind să se deprecieze în raport cu celelalte monede.

Economistul spune că există două situaţii extreme care pot conduce la o creştere a preţului aurului: inflaţia, care nu există în economiile dezvoltate şi riscul unei prăbuşiri a sistemului financiar mondial. Între timp, investitorii continuă să parieze pe aur, cumpărând de la începutul lui 2010 aproape 278 de tone de aur, la o valoare estimată de 10,4 miliarde de dolari.

Astfel, totalul deţinerilor de aur a ajuns la aproape de două ori nivelul rezervelor oficiale ale Elveţiei, de 1.040 de tone, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. Cantitatea de aur deţinută de fondurile de investiţii a atins un record de 2.078 de tone la 19 iulie. 

Aurul României

Pe piaţa românească, Banca Naţională a anunţat pentru astăzi o referinţă de 133,31 lei/gramul de aur, în uşoară scădere faţă de cotaţia precedentă. Rezerva de aur a României era la finele lunii august la 103,7 tone, cu o valoare de 3,244 miliarde de euro.

Argintul şi platina câştigă şi ele teren

Aurul nu este singurul metal pe care investitorii pariază în această perioadă de incertitudine privind revenirea economiei globale.
Argintul se tranzacţionează în prezent pe pieţele internaţionale aproape la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Cotaţiile pe piaţa spot (cu vânzare la vedere) au ajuns ieri la 19,871 dolari pe uncie, după ce săptămâna trecută acestea au atins un nivel de 19,922 dolari, cel mai mare preţ înregistrat de la 19 martie 2008, potrivit datelor Bloomberg. Preţul argintului a urcat din nou săptămâna trecută cu 4,2%, prelungind astfel creşterea de 6,1% înregistrată în săptămâna precedentă.

Şi cotaţiile platinei au urcat pe piaţa spot cu 0,6%, la 1.564,1 dolari pe uncie, în timp ce paladiu s-a apreciat cu 0,3%, la 527,95 dolari pe uncie.