Cât cântărim în relaţia cu Federaţia Rusă

Deşi balanţa comercială este dezechilibrată în favoarea Rusiei, România rămâne una dintre ţările care au un cuvânt greu de spus în negocierile cu statul ex-sovietic. Declaraţiile neprietenoase ale oficialilor de la Bucureşti nu au avut până acum efecte negative în relaţiile economice cu Federaţia Rusă.

Deşi pieţele din România şi din Rusia au colaborat destul de strâns înainte de 1990, în ultimii douăzeci de ani relaţiile dintre cele două economii nu au fost dintre cele mai prietenoase. Însă influenţa pe care o are Federaţia Rusă în Europa ne-a adus, obligatoriu, la aceeaşi masă a tratativelor pe teme comerciale. Fiind cei mai mari producători de gaze din lume, într-un moment de expansiune a consumului, ruşii joacă dur în regiune.

România are aici un avantaj incredibil: resursele proprii de gaze naturale, care sunt printre cele mai mari din Europa. Astfel, noi importăm doar 20% din consumul ţării, în timp ce ponderea gazelor ruseşti în ţările vecine urcă până la 90% în cazul Bulgariei şi chiar la 100% în Republica Moldova.

Deficit comercial uriaş

Aceste importuri de gaze, la care se adaugă cele de ţiţei - Rusia fiind şi primul producător de petrol din lume - înclină balanţa comercială foarte adânc în favoarea Federaţiei. Anul trecut, importurile din fosta ţară comunistă au însumat 8,5 miliarde de lei, în timp ce exporturile au fost de doar 3,5 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit comercial uriaş de cinci miliarde de lei (1,7 miliarde de dolari). Resursele energetice înseamnă mai mult de 90% din importuri.

În ciuda relaţiei comerciale dezechilibrate, oficialii români nu s-au sfiit să facă tot felul de declaraţii neprietenoase la adresa ruşilor. Cel mai recent astfel de exemplu sunt afirmaţiile de acum două luni ale preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora şi el ar fi ordonat Armatei române să atace Uniunea Sovietică în anul 1941.

Aceste declaraţii au stârnit o reacţie virulentă a Ministerului de Externe de la Moscova, care a cerut ca atitudinea preşedintelui român să nu rămână ignorată, ci să primească „o evaluare adecvată" din partea Europei. Tot atunci, presa rusă a scris că şeful de la Kremlin, Dmitri Medvedev, l-a criticat în termeni duri pe preşedintele Băsescu, în timpul summitului NATO-Rusia.

Însă acest schimb de replici a rămas doar la nivel diplomatic şi nu a avut până acum efecte pe plan comercial. „Astfel de afirmaţii afectează relaţiile economice în foarte mică măsură sau deloc, în ciuda tuturor bravadelor şi a tuturor interpretărilor", a declarat, pentru „Adevărul", Iulian Chifu, şeful Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Relaţie de interdependenţă

Acesta a adus drept argumente mediul favorabil în care îşi desfăşoară activitatea companiile ruseşti aflate pe piaţa din România. „Dacă vă uitaţi foarte bine la întregul context, nu au existat niciodată impedimente sau beţe în roate puse de autorităţile române activităţii societăţilor ruseşti. Acestora le merge foarte bine. Este vorba de exemplu de Alro Slatina sau Mechel Târgovişte, companii care controlează şi ţin în viaţă oraşe monoindustriale. Dacă nu am fi deştepţi şi nu am da energie ieftină la Alro, lucrurile ar arăta cu totul altfel", susţine Chifu.

Alro primeşte energie de la Hidroelectrica printr-un contract care a fost prelungit până în 2018, la un preţ dependent de cotaţiile bursiere ale aluminiului. O altă companie rusească adânc înfiptă în economia României este Lukoil, al treilea jucător de pe piaţa distribuţiei de carburanţi.

Prin urmare, economiile celor două ţări sunt în relaţie de interdependenţă, a mai spus Chifu. Potrivit acestuia, faptul că România plăteşte pentru gaze un preţ mai mare decât media europenilor nu se datorează şicanelor diplomatice, ci pur şi simplu este un efect al pieţei libere, având în vedere faptul că volumul de gaze importat de România este mai mic decât în cazul altor state europene.

O problemă rămân însă intermediarii dintre Gazprom şi Romgaz, deşi oficialii români încearcă de mai mulţi ani să obţină contracte directe de import, ceea ce ar însemna preţuri mai mici.