Casele private de pensii cresc concurenţa în turismul balnear

balneo, care, din 2008, nu vor mai primi subvenţiile de la casa de Asigurări de Sănătate şi de pensii."Turismul balnear din România este dependent la ora actuală, în proporţie de 60%, de

balneo, care, din 2008, nu vor mai primi subvenţiile de la casa de Asigurări de Sănătate şi de pensii."Turismul balnear din România este dependent la ora actuală, în proporţie de 60%, de clientela venită prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a celei de pensii. Subvenţiile acordate, astfel, se pare, că nu vor dispărea în 2007, dar acest lucru se va întâmpla cu siguranţă din 2008", a declarat, pentru Adevărul, Nicu Rădulescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Turismului Balnear (FPTB). Acesta atrage atenţia că, fără investiţii în modernizarea infrastructurii bazelor de tratament, România va pierde oportunitatea dată de existenţa unor resurse naturale unice în Europa (precum mofetele) sau a diversităţii acestora. "Trebuie să investim în baza hotelieră, pentru că o Casă de asigurări de Sănătate privată nu-şi va trimite clienţii la hoteluri de două stele", mai declară Rădulescu. Situaţia este cu atât mai urgentă, cu cât 60% din capacitatea de cazare a staţiunilor balneo este clasificată la două stele, alte 20% fiind de o stea. Că turiştii străini vor confort de mai multe stele o demonstrează faptul că aceştia preferă staţiuni unde s-au făcut investiţii, astfel încât, de exemplu, 25% din locurile ocupate în Felix au fost cumpărate de străini, faţă de media pe ţară de 10%. "Toate staţiunile au nevoie de investiţii enorme, pentru că discutăm nu de staţiuni, ci de oraşe-staţiuni", recunoaşte preşedintele OPTBR. Acesta a mai adăugat că, în acest moment, nivelul investiţiilor în derulare din turismul balnear se ridică la circa 20 milioane de euro, sectorul având potenţialul de a atrage investitorii străini, cel puţin datorită resurselor naturale existente. Lista punctelor slabe ale turismului balnear, puţin modificată în ultimii ani în bine, începe cu starea infrastructurii rutiere şi a celei de agrement, personalul îmbătrânit, capacitatea slabă de elaborare şi implementare a proiectelor europene, inexistenţa parteneriatelor public-private şi a implicării statului în sprijinirea dezvoltării sectorului.
Hotelierii români, victimele propriei indiferenţe
Concurenţa străină este mai puţin ameninţătoare pentru operatorii autohtoni din turism decât propriile obişnuinţe - deloc de bun augur pentru aceştia din urmă, susţine Mihail Râjniţă, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR). "În primul rând, trebuie să concurăm cu noi înşine, pentru că sunt alţii în jurul nostru care o fac mai eficient, numai uitaţi-vă la bulgari", spune oficialul FIHR. Un exemplu oferit în acest sens este cel legat de respectarea standardelor de calitate în alimentaţia publică impuse de sistemul HACCP, pe care prea puţine unităţi de cazare şi de alimentaţie publică s-au conformat şi le-au pus în practică. De suferit vor avea, consideră Râjniţă, şi agenţiile de turism, care vor fi obligate să renunţe la o parte din veniturile lor constituite din comisioanele de la clienţi şi de la companiile aeriene. Despre soarta agenţiilor de turism vorbeşte şi Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale din Turism."Cred că marii tour-operatori vor veni la noi şi o parte din agenţii, în special cele mici, care s-au axat pe ticketing, vor dispărea. Aceasta însă va duce la o creştere a transparenţei şi a calităţii serviciilor oferite consumatorilor", a declarat, pentru Adevărul, oficialul FPTR. Cât despre hotelieri, Daniel Vasilescu estimează iminenţa afilierii unităţilor mai mari la lanţuri de talie mondială. "Sunt destui care au pierdut vremea, şi acum o să le pară rău. Este bine că cel puţin integrarea ne prinde totuşi cu baza materială renovată în oraşele mari".

Puncte-forte ale României

n bogaţia resurselor şi diversitatea formelor de relief
n tradiţie în turismul balnear. Servicii de calitate atestată
n saturarea cererii pentru destinaţiile tradiţionale şi îndreptarea preferinţelor către destinaţii mai exotice, dar sigure
n tendinţă de orientare a investiţiilor străine spre regiuni cu resurse naturale

Puncte slabe
n starea jalnică a infrastructurii rutiere
n personalul îmbătrânit, lipsa unui sistem de motivare a acestuia
n capacitatea slabă de elaborare şi implementare a proiectelor europene
n inexistenţa parteneriatelor public-private şi a implicării statului în sprijinirea dezvoltării sectorului
n lipsa culturii manageriale a patronilor de hoteluri