Camelina, buruiana care va ridica avioanele la cer

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru potenţialul său energetic, camelina a fost aleasă de specialişti ca materie primă în obţinerea kerosenului, iar constructorii de avioane vor să investească în cultivarea ei de către fermieri. De pe urma dezvoltării unei culturi cu această plantă, fermierul obţine atât uleiul necesar producţiei de biokerosen, cât şi furaje pentru animalele din propria ogradă.

Tarom şi Airbus au demarat recent un proiect de promovare a utilizării biocombustibililor pentru avioane şi au ales România ca ţară în care să se studieze posibilitatea cultivării de carmină, în vederea producţiei de biokerosen. Deocamdată, nu s-a ajuns la concluzii concrete, dar câteva lucruri sunt deja cunoscute şi folosite ca bază de pornire în acest proiect. În primul rând, în cazul în care studiile de fezabilitate demonstrează sustenabilitatea camelinei ca materie primă pentru biocombustibili, în viitor agricultorii din România ar fi posibil să devină furnizori de camelină. Planta are şi avantajul de a putea fi cultivată pe terenuri pe care nu pot fi folosite în agricultură, la cultivarea altor tipuri de plante, cum sunt terenurile marginale.

„În România există aproximativ patru milioane de hectare aflate în proprietatea micilor agricultori. Studiile de fezabilitate derulate în prezent doresc să identifice care sunt cele mai potrivite regiuni din ţară pentru cultivarea camelinei", ne-a declarat Paul Nash, Directorul Diviziei de Energii Alternative din cadrul companiei Airbus.

O plată deloc pretenţioasă

„Camelina a fost aleasă ca materie primă datorită  compoziţiei specifice în acizi graşi a uleiului extras din seminţe, care permite obţinerea biokerosenului utilizat în aviaţie. În plus, camelina nu este pretenţioasă faţă de sol, fiind cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută. Poate fi cultivată cu uşurinţă de fermieri şi constituie, în egală măsură, o hrană de foarte bună calitate pentru animale sub formă se şrot, după extracţia uleiului (asemănător şrotului de soia). De asemenea, este o plantă cu potenţial şi datorită faptului că tufele de camelină suportă îngheţurile târzii de primăvară (de până la -5°C). De aceea, culturile de camelină pot fi însămânţate, fără nici o problemă, primăvara cât mai devreme.

În plus, camelina are în general o perioadă scurtă de vegetaţie (70-95 zile), datorită căreia poate fi cultivată cu succes în nordul şi estul Europei", ne-au comunicat reprezentanţii colectivului de cercetare al Facultăţii de Agronomie Bucureşti şi al Centrului de biotehnologie al Facultăţii de Medicină Veterinară (Biotehgen), care se ocupă de partea bio a proiectul Tarom-Airbus.

Posibilităţi de cultivare în România

În prezent, se derulează cercetări pentru a optimiza tehnologia de  cultură. De unde vor fi luate seminţele pentru realizarea culturilor de camelină? Colectivul de cercetare testează în prezent în şase judeţe ale României trei soiuri de camelină, seminţele provenind din România, Germania şi Austria. Camelina a fost aleasă ca materie primă datorita potentialului sau energetic ridicat, al cerinţelor reduse de alternare a culturilor şi a cantităţilor reduse de apă necesare acestei plante, astfel că poate fi cultivată şi recoltată de familiile de fermieri. Cultivarea camelinei are o tradiţie îndelungată în România, primele semne legate de acest lucru datând încă din antichitate, din perioada dacilor. De regulă, înfiinţarea culturii are loc în luna martie, iar recolta se poate strânge în miezul verii, respectiv în a doua jumătate a lunii iulie.

Venituri pe măsura investiţiei

Un hectar cultivat cu carmină poate da peste 2.000 de tone de plantă matură, din care se obţin, după rafinare, între 650 şi 680 de kilograme de bio-kerosen. Având în vedere cotaţiile actuale ale acestui combustibil, putem ajunge la un venit total de 2.000 de lei/hectar/an. Altfel spus, cu cât mai multe hectare sunt cultivate, cu atât mai mari sunt veniturile fermierului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite