COMENTARIUL ZILEI

Capsunarilor, Patria recunoscatoare! Scena evolutiilor macroeconomice ale sfarsitului de an 2003 a fost dominata fara drept de apel de derapajul deficitului de cont curent. Toate miscarile

Capsunarilor, Patria recunoscatoare!
Scena evolutiilor macroeconomice ale sfarsitului de an 2003 a fost dominata fara drept de apel de derapajul deficitului de cont curent. Toate miscarile semnificative de politica economica din ultimele doua luni au fost practic "inchinate" gasirii unor solutii pentru reducerea decalajului periculos dintre intrarile si iesirile de valuta, pe fondul unei ascensiuni vertiginoase a importurilor in comparatie cu exporturile. Primele care au cazut victima pe altarul reducerii deficitului au fost creditele de consum, gasite de FMI, si ulterior de BNR, vinovate de o parte din cresterea importurilor. Au urmat apoi majorarile de tarife la energie electrica incepand cu 1 ianuarie si anunturile de disponibilizare a mai multor mii de lucratori din CFR, de la mine, din intreprinderile din subordinea APAPS. Spectrul unui deficit prognozat la un nivel de 6,5 la suta din PIB este cel care a speriat de moarte autoritatile insarcinate cu bunul mers al economiei. Dupa calcule minutioase, ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, schita ziaristilor, in decembrie trecut, un scenariu de diminuare a deficitului de cont curent de la 6,5 la suta, cat se credea ca va fi, la 5,5 la suta pe intreg anul 2004. Daca toate masurile sus-amintite nu ar fi fost considerate de FMI drept suficiente, deficitul bugetar, actualmente de 3 la suta din PIB, urma sa scada si el pana la 2,7 la suta sau chiar mai mult. La nici doua luni de la intocmirea planului guvernamental de diminuare a deficitului, in chiar prima zi a vizitei a oficialilor FMI la Bucuresti, ministrul Finantelor iese la rampa si..., surpriza, anunta opinia publica de faptul ca dracul nu este chiar atat de negru. Din contra. Deficitul calculat pentru 2003 este de 5,8 la suta, colectarea veniturilor cuvenite statului s-a imbunatatit simtitor, asa ca acum se pune problema cum sa fie cheltuiti banii incasati in plus: minus de taxare sau plus de cheltuieli sociale? In fata noii realitati, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si-a facut un soi de mea culpa, recunoscand ca "bancile au motive sa fie nemultumite de reglementarile severe impuse de Banca Nationala" si ca "la inceput ne-am facut griji pentru cresterea de anul trecut (a creditului neguvernametal- n.r.), dar, treptat, ne-am dat seama ca lucrurile nu sunt asa grave." Iata deci, cum, in decurs de numai cateva zile, autoritatile recunosc implicit ca intreaga tevatura cu cresterea creditului neguvernamental care dureaza de luni de zile a fost mai mult o furtuna intr-un pahar cu apa, mult zgomot pentru mai nimic. Totusi, de unde a rezultat o asemenea (mare si fericita) eroare de estimare de la 6,5 la suta la 5,8 la suta din PIB pentru deficitul de cont curent? Care este provenienta incasarilor de cateva sute bune de milioane de dolari, care au facut deficitul, potrivit acelorasi autoritati, perfect finantabil? Raspunsul este simplu. Banii au venit in proportie covarsitoare de la romanii plecati sa munceasca in strainatate. Capsunarilor, si nu numai lor, Patria recunoscatoare! Veniturile trimise in tara de catre cei care au ales sa munceasca in afara granitelor se dovedesc astfel, la fel ca si cele foarte mici ale celor ce lucreaza in lohn in Romania, salvatoare pentru stabilitatea macroeconomica. Potrivit unor studii de specialitate, marimea transferurilor de sume de bani care au fost dobandite de catre muncitori plecati in strainatate joaca, in Romania, un rol foarte important in comparatie cu alte tari din Europa Centrala si de Est. Raportate atat la exporturi (ca sursa de valuta), dar si la importuri (ca mijloc de plata catre strainatate), aceste remisii financiare pot fi privite ca binefaceri ale libertatii de circulatie a persoanelor de care Romania si, iata pot scoate din "galeata" cateodata, guverne aflate in jena financiara. Desigur, pentru aceasta este absolut necesar ca aceia plecati in strainatate nu numai sa trimita cat mai multi bani inapoi in tara, dar sa o si faca la momentul oportun, asa cum se pare ca s-a intamplat in ultimele luni. Este insa admisibil ca Romania sa depinda atat de mult de astfel de venituri? Aceasta ar trebui sa fie intrebarea pentru guvernantii "miluiti" acum de emigrantii romani.