COMENTARIUL ZILEI

Cresc preturile. Cand vor creste si salariile? Costul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana incepe sa se resimta tot mai dureros. Preturile la energia electrica si termica, la gazele naturale si

Cresc preturile. Cand vor creste si salariile?
Costul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana incepe sa se resimta tot mai dureros. Preturile la energia electrica si termica, la gazele naturale si combustibili cresc continuu, astfel incat in momentul integrarii sa fie aliniate la nivelul celor europene. Salariile nu urmeaza insa aceeasi traiectorie. Asa se face ca, pe masura ce energia se scumpeste, tot mai multi romani nu mai fac fata noilor tarife. De la an la an, creste numarul asistatilor social. Numai transferurile pentru caldura depasesc cu mult cat se cheltuieste pentru sanatate. O problema care va pune la grea incercare profesionalismul guvernantilor va fi aceea de a gasi mijloacele prin care sa creasca veniturile si puterea de cumparare ale romanilor fara a se afecta competitivitatea economica. Pentru ca de succesul unei asemenea actiuni depinde realizarea si a altor angajamente luate de Romania in cursul negocierilor de aderare. Poate cel mai dificil de pus in practica este absorbtia surplusului de forta de munca din agricultura. Este vorba de circa trei milioane de persoane care urmeaza sa fie transferate in activitati neagricole din mediul rural. Crearea in urmatorul deceniu a unui numar atat de mare de locuri de munca presupune ritmuri de crestere rapide, de 7-8% pe an. La astfel de performante se ajunge, de obicei, prin punerea in functiune a tuturor motoarelor cresterii economice. In Romania, principalul motor al cresterii - consumul - nu poate fi, deocamdata, folosit. Experienta ultimilor doi ani a demonstrat ca consumul este generator de importuri si dezechilibre externe. Pentru ca intreprinderile romanesti, in buna parte nerestructurate, raspund la cererea interna foarte tarziu, dupa 2-3 ani. Exporturile si investitiile sunt singurele motoare viabile. Nu se poate creste insa puterea de cumparare a romanilor cat timp se produc in lohn textile, confectii sau incaltaminte. Daca sporesti salariile in sectoarele respective, care au patruns pe pietele externe numai datorita mainii de lucru ieftine, risti sa fii scos din competitie. Or, slabirea exporturilor ar incetini ritmul de crestere, fapt care ar ingreuna absorbtia fortei de munca excedentare din agricultura. Veniturile romanilor trebuie totusi sa creasca. Cu un PIB pe locuitor de sub 10% din media Uniunii Europene, cat are in prezent Romania, este practic imposibil sa intri in jocul "celor 25". De altfel, unul dintre cele mai importante criterii de convergenta reala pe care Romania va trebui sa le indeplineasca este cresterea veniturilor la niveluri cat de cat comparabile cu cele din Uniunea Europeana. Pentru a realiza un asemenea obiectiv, guvernantii trebuie sa gaseasca acea structura de productie care sa creasca puterea de cumparare si, in acelasi timp, sa satisfaca mai mult cererea interna. Reusita va depinde de felul in care vor evolua "afacerile ascunse intre politicieni si intreprinzatori", despre care vorbea la un miting electoral premierul Nastase. Intr-adevar, in cele mai multe cazuri, licitatiile nu sunt castigate de cei care ofera cele mai bune preturi, ci de cei care au cele mai bune relatii. Tot timpul se face o selectie adversa, care duce la perpetuarea ineficientei in economie. Rezultatul? "Venituri prea mici, coruptie prea mare", cum recunostea tot primul-ministru. Coruptia perpetueaza si in alt fel ineficienta economica. Cand a revenit la putere, in 2001, PSD a promis "privatizari adevarate". Dupa patru ani de guvernare, privatizarile de succes se pot numara pe degetele de la o singura mana. In rest, foc si para. Pentru ca privatizarea in sine nu rezolva problema cresterii eficientei economice. Daca noul patron nu pune bani la bataie, ci se bazeaza numai pe conexiuni politice, nu se schimba nimic. Dupa anul 2000, contributia sectorului privat la formarea PIB a sporit, in medie, cu numai 1% pe an. Iar veniturile din privatizare - cu exceptia anului 2001, cand s-au privatizat Sidex Galati si Banca Agricola - au fost de doar 0,1% din PIB pe an. Probabil ca tocmai aceste date, furnizate de BERD, le-a avut in vedere si premierul Nastase cand a declarat ca "privatizarile frauduloase au insemnat mai putini bani la bugetul de stat si mai putine locuri de munca". E drept, privatizarea Petrom si a celor doua distributii de electricitate a deschis o etapa noua in procesul de reforme din economie. Cat timp pretul principalului factor de productie - energia - nu este stabilit de piata, ci de guvern, nimeni nu stie ce este bun si ce este rau in economie. Abia dupa aceea se alege graul de neghina. Unele intreprinderi, care nu se vor putea adapta la noile conditii ale pietei, vor disparea. Altele, insa, capabile sa faca fata competitiei, vor aparea. Selectia pe care o va face piata va duce la o structura economica eficienta, in care veniturile salariale vor putea tine pasul cu preturile, iar principalul motor al cresterii va fi consumul. Pana atunci mai este insa mult. S-au facut doar primii pasi. Si nu atat de voie, cat de nevoie. Vine raportul de tara al Comisiei Europene si trebuie sa ne gaseasca cu Petromul privatizat. Altfel, cum s-ar putea acorda statutul de economie de piata functionala unei tari in care arieratele, indeosebi cele fata de furnizorii de energie, cresc intr-o veselie. Exista mari semne de intrebare in Uniunea Europeana in legatura cu seriozitatea guvernantilor nostri, care fac reforme numai cand sunt impinsi de la spate. Tractorul Brasov, de exemplu, a fost privatizat, impreuna cu alte societati, pentru a se putea incheia un nou acord cu FMI. Dar nici la aproape un an de la producerea evenimentului nu s-a facut transferul de proprietate. Ba, mai mult, in scurt timp Tractorul ar putea reveni la stat. Nu intamplator cancelarul Schroeder a tinut sa precizeze la Bucuresti ca, numai daca vom continua procesul de privatizare inceput de curand, vom obtine statutul de economie de piata functionala, fara de care nu este posibila aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.