COMENTARIUL ZILEI

Arieratele - intre Fat-frumos si Urata satului In mai putin de o luna de zile, Romania va trece din nou prin sita oficialilor de la Bruxelles pentru evaluarea progreselor pe calea aderarii. Raportul

Arieratele - intre Fat-frumos si Urata satului
In mai putin de o luna de zile, Romania va trece din nou prin sita oficialilor de la Bruxelles pentru evaluarea progreselor pe calea aderarii. Raportul de tara din octombrie, inutil sa amintim, este hotarator pentru calendarul integrarii in Uniunea Europeana. Guvernul spera sa treaca cu bine de acest examen, in buzunar cu masurile bifate in "to do list", si si-ar dori, mai ales, ca expertii europeni sa spuna, de aceasta data nu cu jumatate de gura, ca Romania are o economie de piata functionala. In general, tabloul macroeconomic expus la Bruxelles arata mai bine decat anul trecut. Indicatorii sintetici releva evolutii pozitive, numai simpla lor enumerare arata o economie asezata pe un drum bun, ca sa nu spunem ca "duduie". Cresterea economica din 2004, calculata ca procente din PIB, a intrecut, gratie si unui an agricol de exceptie, asteptarile guvernantilor si este posibil sa se situeze din nou in topul zonei. Procesul de dezinflatie a continuat si urmeaza sa se consolideze prin intro-ducerea de anul viitor a leului greu si prin centrarea exclusiva a BNR pe obiectivul de stabilitate a preturilor. Mai mult, de la precedentul raport incoace, Guvernul a decis sa convinga scepticii ca are suficienta vointa politica pentru miscari spectaculoase in domeniul privatizarii. Vanzarea Petrom, continuarea privatizarii BCR, procesul in plina desfasurare al trecerii in proprietate privata a distributiilor de gaze si energie electrica sunt atuuri in favoarea Romaniei. Tara noastra se prezinta la Bruxelles cu referinte bune de la Washington, in speta de la FMI. De altfel, Guvernul a incheiat cu organismul financiar international un acord de care, practic, nu mai avea nevoie, pe perioada premergatoare datei de 1 ianuarie 2007, tocmai pentru a arata Uniunii ca politica economica nu se va abate de pe drumul bun pana cand Romania va deveni membru cu drepturi depline. Din pacate, in mijlocul acestui tablou relativ bun de expus al economiei romanesti troneaza pata neagra a arieratelor, fara posibilitati de retus. Nu intamplator, abia intors de la Bruxelles dupa ce a inmanat oficialilor europeni un addendum din partea auto-ritatilor de la Bucuresti, negociatorul-sef Vasile Puscas a inceput sa tune si sa fulgere impotriva acestui flagel al economiei romanesti. Chiar daca in usoara scadere, volumul datoriilor societatilor comerciale, reprezentand restante la plata catre bugetele statului, utilitati si furnizori, este imens. Faptul este incompatibil cu calificativul de functional, intrucat arata o nerespectare in proportie de masa a contractelor dintre agentii economici si in relatia acestora cu bugetele statului, ceea ce generic poarta denumirea de indisciplina financiara. Valoarea arieratelor, comensurata la zeci de procente din Produsul Intern Brut si tot atatea mii de miliarde de lei, ridica semne de intrebare pentru sanatatea cresterii economice, intr-un raport al repre-zentantului Fondului Monetar International la Bucuresti, Graeme Justice, aratandu-se ca economia a mers pentru ca foarte multe firme si-au finantat activitatea prin neplata datoriilor. In acest context, declaratia recenta a dlui Puscas, potrivit careia acumularea de arierate este inacceptabila in perspectiva integrarii si, ca atare, se va aplica "la sange" Legea falimentului, capata o mare relevanta. Banca Nationala, pe post de purtator de cuvant al sistemului bancar, s-a grabit sa salute declaratia negociatorului Puscas. "Salutam atitudinea Guvernului de a manifesta toleranta zero fata de societatile cu datorii. Aceasta atitudine va duce la o crestere rapida si sustenabila a economiei, asa cum s-a intamplat cu sectorul bancar dupa curatarea sistemului" - a spus Mihai Bogza, viceguvernatorul BNR. Desigur, astfel de declaratii mobilizatoare aproape ca se impun inaintea importantului examen european. Ele nu reprezinta insa, deocamdata, decat tot niste angajamente, ce nu au cum sa produca efecte din lipsa de timp. Pentru ca Romania sa obtina statutul, specialistii europeni trebuie sa "treaca cu vederea" nereusitele in domeniul arieratelor si sa aprecieze faptul ca se fac eforturi pentru reducerea lor. Dincolo insa de zbaterea de moment a guvernantilor si a BNR privind problema arieratelor, aceasta ar trebui privita, credem, nu doar din perspectiva intariririi disciplinei financiare. Valoarea arieratelor este mult prea mare pentru a fi expediata intre sectorul bancar si economia reala, adica primul este Fat-frumos, iar aceasta din urma este Urata satului. Este adevarat ca, in economia reala, retructurarea a mers incet si sovaielnic, dar este tot atat de adevarat ca acumularea de arierate (care nu mai este nici pe departe apanajul societatilor de stat) a fost si este puternic "incurajata" de sistemul bancar. Arieratele au fost si sunt o alternativa de finantare, poate singura, jucand astfel aproape 14 ani de zile rolul pe care ar fi trebuit sa-l joace creditul bancar. Lucrurile nu stau prea diferit nici acum, cand dobanzile la credite raman cocotate la niveluri triple peste rata inflatiei. In schimb, Fat-frumos continua sa se fardeze din banii Uratei satului...