Buştenii se scumpesc, cheresteaua s-a ieftinit

În timp ce preţul lemnului brut creşte artificial, produsele semifabricate se vând tot mai greu, la limita rentabilităţii. De-a lungul ultimilor ani, buştenii licitaţi de stat s-au scumpit cu 20-25%, dar cheresteaua are tot mai puţină căutare, astfel că preţurile acesteia au scăzut cu 15%.

Costurile excesiv de mari la nivelul exploatării pădurilor a generat o scumpire a masei lemnoase brute. În plus, accesul în pădurile româneşti este de câteva ori mai greoi decât în alte ţări, din cauză că la noi sunt ex­trem de puţine dru­muri foresti­ere raportat la suprafeţele împădurite.

Toate aces­tea, dublate de o supraîncărcare a cheltuielilor interne ale regiei de stat ce administrează fondul forestier, au condus la scumpirea continuă a buştenilor livraţi în fiecare an la licitaţiile organizate de autorităţile silvice.

De aici ar trebui să rezulte şi o scumpire a cherestelei sau a celorlalte produse semifabricate din buşteni, dar - paradoxal - pe piaţa acestor mărfuri s-au înregistrat scăderi de preţuri de până la 15%, potrivit datelor prezentate ieri de Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR).

Firmele merg în pierdere

Preţurile buştenilor oscilează acum în jurul cifrei de 200 de lei pe metrul cub, valoare aproape egală cu a cherestelei, uneori chiar mai mare, ceea ce împinge firmele de prelucrare a lemnului către faliment.

„Anul trecut, companiile din domeniul forestier au disponibilizat mai mult de 12.000 de salariaţi, din cauză că suntem nevoiţi să mergem în pierdere. De asemenea, băncile nu ne mai finanţează pentru că prelucrarea lemnului e considerată ca fiind un domeniu nerentabil, cu risc prea mare", a spus Ioan Sbera, preşedintele ASFOR.

Forestierii se regrupează

Conducerea Asociaţiei Forestierilor din România ne-a comunicat, ieri, că a decis crearea unui departament specializat pentru exploatarea masei lemnoase. Noul organism are ca prim obiectiv crearea unei baze de date complete referitoare la industria lemnului şi corectarea cadrului legislativ din domeniu, pe care îl califică drept „discordant faţă de poroblemele reale ale forestierilor".