Bulgarii apelează la Sfântul Ioan Botezătorul pentru a le învia economia

Arheologii şi clericii din Bulgaria sunt convinşi că au dezgropat moaştele Sfântului Ioan Botezătorul pe locul unei mănăstiri din secolul al IV-lea, pe Insula Sf. Ivan din apropierea ţărmului bulgar al Mării Negre. Această descoperire ar putea face minuni pentru economia şi turismul ţării, scrie Wall Street Journal în ediţia electronică de astăzi.

"Guvernul Bulgariei se uită la descoperire ca la o mântuire de ordin financiar", notează ziariştii.

Moaştele, adică un fragment de craniu şi un dinte, au fost descoperite luna trecută. Ele erau îngropate într-un mică urnă inscripţionată cu numele sfântului Ioan Botezătorul şi cu data sa de naştere. Biserica Ortodoxă Bulgară a recunoscut deja autenticitatea acestor moaşte.

Oficialii din această ţară atinsă de recesiune cred că descoperirea va da un avânt impotant turismului, atrăgând pelerinaje din alte ţări creştin-ortodoxe, mai scriu jurnaliştii de la Wall Street Journal.

Autorităţile au alocat deja zeci de milioane de euro către pregătirea zonei pentru vizitatori. Constructorii lucrează la extinderea portului şi la amenajarea unei noi parcări, ghidurile turistice sunt rescrise, iar pe drumuri au apărut noi semne şi indicatoare care ajută turiştii să găsească moaştele.

"Nu sunt un om religios, dar aceste moaşte joacă în prima ligă. Potenţialul pe partea de venituri este clar", a declarat pentru Wall Street Journal ministrul bulgar al Finanţelor, Simeon Djankov, ateu convins.

Arheologul care a fãcut descoperirea, Kazimir Popkonstantinov, este văzut acum ca un erou naţional şi susţine de asemenea vehement autenticitatea moaştelor.

Totuşi, unii experţi sunt însă sceptici în această privinţă, cât şi în ceea ce priveşte potenţialul economic al descoperirii.

Michael Hesemann, istoric care ajută Vaticanul să evalueze vechimea relicvelor religioase, spune că moaştele "par să fie autentice", dar consideră că nu au acelaşi "potenţial de box office" precum alte descoperiri din lumea creştină.

Pelerinajul a început

În tot acest timp însă, vizitatorii au început deja să "invadeze" mica insulă bulgară, unde moaştele sunt acum expuse temporar într-un cufăr de argint donat de premierul de la Sofia. Sute de credincioşi stau disciplinaţi la coadă pentru o şansă de a vedea moaştele, şoptind rugăciuni şi închinându-se.

Biserica de pe insulă este vizitată zilnic de peste 3.000 de persoane, faţă de 100 înainte de descoperire, iar reprezentanţii lăcaşului de cult spun că vând lumânări într-o zi cât într-un an înainte şi au fost nevoiţi să comande încă două tone pentru a face faţă cererii.

Pelerinajele religioase sunt o afacere semnificativă la nivel global, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, care estimează că până la 330 de milioane de credincioşi vizitează în fiecare an cele mai importante situri religioase.

Clubul exclusivist al ţărilor cu moaşte ale Sfântului Ioan Botezătorul

Moaştele descoperite la sfârşitul lunii iulie introduc însă Bulgaria în "clubul exclusivist" al ţărilor care se laudă că ar fi gazda rămăşiţelor pământene ale Sfântului Ioan Botezătorul, care a fost decapitat la ordinul regelui Irod.

Potrivit tradiţiei, capul profetului a fost înmormântat la palatul lui Irod din Ierusalim. Cu timpul, diverse oase presupuse a fi rămăşiţe ale Sfântului Ioan Botezătorul au fost descoperite în diverse locuri din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. O biserică din Calcutta, India, susţine că a găsit o parte dintr-o mână a profetului, în timp ce catedrala germană de la Aachen se laudă cu pânza în care a fost împachetat capul Sfântului Ioan după decapitare.

Palatul Topkapi din Istanbul, fost tron al împăraţilor otomani, susţine că se află în posesia unor părţi dintr-un braţ şi din capul profetului.

Prezenţa acestor relicve nu a atras valuri peste valuri de turişti în locurile amintite, însă autorităţile bulgare rămân optimiste.