Buget mare, putere de absorbţie mică

redistribui sumele necheltuite de ministere autorităţilor locale, în cea de-a patra rectificare bugetară a anului, într-un efort de a se apropia de deficitul prognozat de 2,5% din PIB. Dar

redistribui sumele necheltuite de ministere autorităţilor locale, în cea de-a patra rectificare bugetară a anului, într-un efort de a se apropia de deficitul prognozat de 2,5% din PIB. Dar execuţia bugetară arată deja un excedent de 1,6% din PIB, iar a cheltui până la sfârşitul anului peste 4% din PIB, adică aproape 4 miliarde de euro, este un demers imposibil fără compromiterea ţintei de inflaţie. Cât despre capacitatea autorităţilor locale de a cheltui, cifrele din execuţia bugetară sunt elocvente: două treimi din excedentul bugetar la opt luni provine de la nivelul bugetelor locale.
Directorul general al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, consideră că sumele bugetare alocate pentru 2007 nu vor fi cheltuite, aşa cum s-a întâmplat şi în 2006, cel puţin până în acest moment. "Putem vorbi acum de o slabă capacitate de absorbţie a fondurilor bugetare strict pe proiecte, la nivel local şi central. Acest risc există şi pentru 2007, mai ales că nu se cunosc exact nici proiectele ce urmează să fie finanţate", consideră Voinea.
Unul din trei primari se descurcă anevoios

Deşi nu există încă o statistică exactă a achiziţiilor publice, evaluările făcute la Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ARNMAP) arată că acestea se apropie de 10% din PIB, în timp ce media în statele europene este de 16%. Oficialii ARNMAP recunosc că din cele 10.000 de autorităţi publice, doar 1.400 de persoane sunt instruite adecvat.
ştefan Popescu-Bejat, prefectul de Gorj, spune că descentralizarea e o idee foarte bună, în condiţiile în care se face odată cu fondurile, pentru că primarii cunosc cel mai bine necesităţile locale. "Foarte multe localităţi sunt pregătite, dar circa 20 - 30% din primari se descurcă mai anevoios", a declarat pentru Adevărul prefectul de Gorj. Problemele apar începând de la lipsa dotării cu calculatoare până la dificultăţile alegerii, în localităţile mici, a unui primar competent.
Marian Petrache, secretar de stat la guvern şi coordonatorul unui amplu proiect pentru investiţii în infrastructura comunelor, spune că o şansă pentru cheltuirea banilor din acest an se află în finalizarea proiectelor deja începute. "La bugetele locale nu se strâng mai mult de 80% din veniturile prognozate, din cauza necolectării impozitelor, astfel că primarii constată la sfârşitul anului că nu le ajung banii", apreciază Marian Petrache. Cât despre primăriile care depun şi creează cu efervescenţă proiecte, acestea trebuie coordonate la nivel local. "Altfel se întâmplă ca în Ilfov, unde toată lumea a făcut canalizări şi alimentări cu gaz după cum i-a tăiat capul şi acum sunt probleme", explică oficialul guvernamental.
Oricum, autorităţile locale sunt mai bune platnice decât cele centrale, consideră Laurenţiu Plosceanu, vice- preşedintele patronatului în construcţii, ARACO. "Cred că la nivel local cărţile care se vor juca vor fi din ce în ce mai mari". Laurenţiu Plosceanu consideră că firmele de construcţii pot prelua cererea din infrastructură în măsura în care vor rezolva problema deficitului de forţă de muncă.
Fondurile europene nu vor veni mai devreme de august

Sumele bugetare alocate pentru 2007 nu vor fi cheltuite şi din cauza faptului că banii de la Uniunea Europeană vor sosi efectiv la sfârşitul verii. Potrivit directorului GEA, 2007 va fi cel mai slab an din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, pentru că există din start o întârziere de natură administrativă a proiectelor. "Marile programe sectoriale nu au fost depuse încă la Bruxelles. Banii vor ajunge practic în România abia după aprobarea acestora de către Comisia Europeană", consideră Liviu Voinea, anticipând aşadar că fondurile structurale nu vor ajunge practic în România mai devreme de august-septembrie 2007. În acest moment, fondurile europene post-integrare de peste 2,2 miliarde de euro, deşi sunt ipotetice, sunt incluse în bugetul pe 2007, la capitolul "venituri".
Anual, România va putea absorbi, ca de altfel orice ţară membră UE, fonduri comunitare de până la 4% din PIB. Experienţa noilor membri arată însă că aceştia au încasat, efectiv, doar 20% din fondurile europene.