Bruxelles-ul, asmuţit pe afacerea Jucu

La presiunea Germaniei, CE investighează facilităţile primite de Nokia în România. Decizia economică a companiei Nokia de a-şi închide fabrica din Bochum (Germania) pentru a extinde fabrica

La presiunea Germaniei, CE investighează facilităţile primite de Nokia în România.

Decizia economică a companiei Nokia de a-şi închide fabrica din Bochum (Germania) pentru a extinde fabrica din Cluj a devenit un caz politic la nivel european. Deşi la început a fost imparţială, Comisia Europeană arată acum sperietoarea investigaţiilor autorităţilor române.

Autorităţile locale din Cluj au confirmat ieri că le-au fost cerute de la Bruxelles informaţii privind facilităţile acordate grupului Nokia pentru deschiderea fabricii de la Jucu.

"Este adevărat, cei de la Bruxelles ne-au întrebat ce ajutoare am dat celor de la Nokia; noi spunem că nu am făcut nimic altceva decât că am creat infrastructura pentru un parc industrial", a declarat, citat de Mediafax, preşedintele CJ Cluj. Informaţii privind deschiderea unei investigaţii legate de Jucu au început să circule la Bruxelles încă de joi.

Surse europene susţin că ar urma să fie analizate înţelegerile dintre companie şi Consiliul Local, care, pe de o parte, a construit parcul industrial în care este fabrica, iar pe de altă parte a acordat o serie de scutiri de taxe şi impozite locale pe perioadă mai lungă.

În martie 2007, CJ aproba încheierea unui memorandum de înţelegere şi a unui contract de asociere în participaţiune cu Nokia. Înţelegerea prevedea acordarea unui teren de 90,25 de hectare din comuna Jucu. Nokia se angaja, împreună cu firmele furnizoare, să realizeze minimum 15.000 de locuri de muncă şi o investiţie directă de 60 milioane de euro, investiţia totală de la "Nokia Village" urmând să ajungă la circa 200 milioane de euro.

În contractul de asociere dintre Consiliul Judeţean şi Nokia se prevede obligativitatea unei perioade de activitate de 30 de ani a companiei la Jucu, în caz contrar ea fiind obligată să achite retroactiv toate facilităţile primite. De notat că "Tetarom III (unde este Nokia) nu este încă parc industrial. Actele sunt la guvern pentru perfectare. Ne mai lipseşte extrasul de carte funciară, care va ieşi peste câteva săptămâni", a declarat, pentru "Adevărul", Viorel Găvrea, directorul parcului industrial.

Un caz cu dimensiune politică

În urmă cu o lună, când în Germania izbucnea scandalul Nokia, politicienii locali speculau faptul că parcul industrial (Tetarom I) a pornit cu fonduri europene. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avut o declaraţie promptă, arătând că "în relocarea firmei Nokia nu sunt implicate firme europene". În acelaşi timp, nu a lăsat să se înţeleagă că sunt suspiciuni privind ajutoare ilegale acordate la Jucu.

Mai mult, şeful Executivului european arăta că, "dacă a fost posibil transferul Nokia din Finlanda în Germania, trebuie să fie posibilă şi relocarea din Germania în România". O aluzie la faptul că deschiderea fabricii Nokia la Bochum a fost sprijinită cu ajutoare (locale, dar şi europene) de circa 80 milioane de euro.

Stimularea investiţiilor, în limite europene

Punerea în discuţie a facilităţilor care se acordă în cadrul Nokia ar însemna, de fapt, punerea în discuţie a reglementărilor actuale privind încurajarea investiţiilor.

De fiecare dată însă, autorităţile române au dat asigurări că stimulentele pentru investiţii se înscriu în cadrul european, mai ales că, încă din perioada negocierilor de aderare, capitolul Concurenţă a fost unul foarte sensibil. Facilităţile acordate în cazul parcurilor industriale au fost reconfirmate în toamna anului trecut, printr-un ordin al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

"Parcuri industriale sunt peste tot în Europa", spune Monica Bărbuleţiu, preşedintele Agenţiei de Investiţii Străine. Autorităţile estimează că până în 2013 vor fi acordate maximum 22 de titluri de parc industrial, la o suprafaţă medie pe parc de 40 ha.

De asemenea, prin proiectul noii legi a investiţiilor, prezentat în octombrie anul trecut, sunt avute în vedere facilităţi precum căi de acces şi unele modificări ale infrastructurii necesare iniţierii şi dezvoltării proiectului de investiţii, acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de muncă nou-create.