Britanicii, olandezii şi francezii nu vor să ajute statele cu probleme

Contributorii neţi la bugetul UE se opun unei propuneri a Comisiei Europene privind reducerea gradului de cofinanţare din partea guvernelor naţionale ale ţărilor care au fost nevoite să se împrumute în timpul crizei, a declarat astăzi Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene.

„Nu s-a putut ajunge la un acord în acest sens. Propunerea Comisiei s-a lovit de refuzul categoric al contributorilor neţi la bugetul UE", a spus Orban într-o conferinţă de presă, prima pe care a susţinut-o în calitate de ministru.

Prin această iniţiativă, Comisia dorea practic accelerarea plăţilor către şase state: Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Ungaria şi Letonia.

Prin acest proiect, România ar fi primit mai repede 714 milioane de euro din bani europeni.

Pentru a ajuta ţările europene care au fost nevoite să se împrumute în timpul crizei (Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria), UE promisese ajutoare în valoare de 2,9 miliarde de euro acestor şase guverne. Însă Marea Britanie, Franţa, Olanda şi alte state nordice vor să reducă suma la jumătate.

Şase state comunitare - Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, cele care au fost nevoite să se împrumute la UE, FMI şi Banca Mondială în timpul crizei -  urmau să primească 2,9 miliarde de euro de la Bruxelles ca parte a unui plan al Comisiei Europene de a accelera plăţile pentru aceste ţări. Însă un grup de state din UE, condus de contributori neţi la bugetul Uniunii (Marea Britanie, Franţa, Olanda şi statele nordice) vor să modifice o parte a acestei scheme, o mişcare ce ar „reduce masiv“ sumele acordate, potrivit unor oficiali implicaţi în discuţii, citaţi de „Financial Times“.

Practic, o propunere a Comisiei Europene prevedea ca procentajul cofinanţării pe proiecte cu fonduri europene să scadă de la 15% până la 5% pentru anumiţi beneficiari, ceea ce însemna o pondere mai mare de suportat din bani europeni.

Îngrijorările respectivelor state sunt îndreptate către micşorarea sumelor pe care guvernele naţionale trebuie să le livreze pentru a finanţa proiecte care, în mod normal, ar fi finanţate prin fonduri europene.

„Dacă tu, ca beneficiar, trebuie să pui la bătaie doar 5% din valoarea proiectului, atunci aceia sunt practic bani gratuiţi. Nu ne convine acest lucru“, a declarat unul dintre oficiali, citaţi de publicaţia britanică. „Guvernele trebuie să dea o parte din banii lor pentru a arăta că finanţează proiecte bune“, a continua acesta.