Branul, imobilul cu cel mai umflat preţ de pe planetă!

Ziarul Adevărul merge la cacealmaua "investitorilor de peste Ocean" şi plusează: 200 milioane de euro pentru domeniul lui Dracula! Desigur, nu-i musai să dăm banii. Dar, să recunoaştem, sună

Ziarul Adevărul merge la cacealmaua "investitorilor de peste Ocean" şi plusează: 200 milioane de euro pentru domeniul lui Dracula! Desigur, nu-i musai să dăm banii. Dar, să recunoaştem, sună bine! În rest, nu mai contează...

S-a mai jucat un act în sceneta ieftină a Castelului Bran. În rolurile principale - "băieţii deştepţi". Ce îi aşteaptă după căderea cortinei când presa va fi obosit să arate cu degetul? Comisioane grase, afirmă hotărât avocatul Antonie Iorgavan. Ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că Branul a fost vândut unei "firme de peste Ocean" pentru o sumă fabuloasă: aproximativ 100 milioane de euro.

În fapt, sarabanda sumelor vehiculate pentru achiziţia celebrului castel nu lasă în urma lor decât o nouă, unică, realitate. Statului i se pretinde acum un preţ de aproximativ 100 milioane de euro, dublu faţă de cât se vehicula recent într-o revistă de sport spaniolă că ar oferi miliardarul rus Roman Abramovici pentru o casă în România, fie ea şi a lui Dracula. Şi dacă ar fi să ne amintim de ultima evaluare a proprietăţii, făcută, ce-i drept, în urmă cu 5 ani, ea nu depăşea 25 milioane de euro. Avansul este inimaginabil pe orice piaţă imobiliară, dar plauzibilă în poveştile cu Făt-Frumos care, spune basmul, creştea într-o zi cât alţii în şapte. În acelaşi spirit, al folcorului şi umorului urban de calitate, ziarul Adevărul anunţă că oferă 200 milioane de euro pentru numita proprietate. În această situaţie, suma pe care ar trebui să o plătească statul în exercitatea dreptului de preempţiune ar trebui să fie cel puţin egală, iar comisioanele - presupunem duble. Dar poate că ofertele fluturate cu obstinaţie şi oarecare abilitate sunt din aceeeaşi specie cu oferta noastră, adică a fabulosului. Nota bene: nu mai departe de ieri a fost dat publicităţii şi un sondaj realizat în Braşov care se arată că locuitorii urbei dau, fără să se uite, 40 milioane de euro pentru Bran. Ei, mare lucru până la 100 de milioane nu mai e.

Cronica unei vânzări la un preţ neaşteptat

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, declara la primele ore ale dimineţii de ieri că a primit un fax prin care este înştiinţat că oferta de vânzare a Castelului Bran nu mai este valabilă. Mai mult, el afirma chiar că Branul a fost vândut "unei firme de peste Ocean la o sumă mult mai mare".

"S-au început negocierile cu firma de peste Ocean de la o sută de milioane de euro, probabil mai mult, dar nu vă pot spune cu certitudine", spunea pe un ton confidenţial Căncescu.

Este corectat însă la interval de câteva minute de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, care susţine că declaraţiile lui Aristotel Căncescu privind vânzarea Castelului Bran reprezintă "o aberaţie". El precizează că Dominic de Habsburg nu putea din punct de vedere legal să vândă castelul altcuiva decât statului român. Nimic mai adevărat, confirmă şi avocatul Habsburgilor, Corin Trandafir.

Totodată, el susţine că a primit "din străinătate" mai multe oferte de cumpărare a Castelului Bran. "Am primit mai multe oferte pe care le analizăm în prezent, decizia finală urmând să fie luată în funcţie de interesele potenţialilor cumpărători vizavi de viitorul castelului. Avem oferte mult mai mari de 60 milioane de euro", a explicat Corin Trandafir. Concluzie: Branul nu s-a vândut, doar că de acum vorbim de 100 milioane de euro pe care statul trebuie să îi plătească dacă vrea Branul.

O posibilă dezlegare a afacerii "Castelul"

"E un joc de creştere a preţului. Toată chestiunea este neconstituţională şi vom introduce o acţiune care să conteste caracterul neconstituţional al retrocedării Branului", afirmă Iorgovan. Argumentaţia specialistului în drept vizează chiar temeiul în baza căreia s-a făcut retrocedarea către familia Habsburg, un testament realizat de principesa Ileana, devenită maica Alexandra. Iorgovan face apel la Constituţie în care apare prevederea: "cultele religioase sunt autonome" şi concluzionează că testamentul maicii Alexandra, baza legală a retocedării, este lovit de nulitate, bunurile sale aparţinând de drept Bisericii. În acest fel, el prefaţează următoarele linii directoare în afacerea "Castelul".