Board-ul FMI a aprobat a şasea revizuire a acordului preventiv cu România

Boardul FMI a aprobat, vineri, cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu România, în urma cãreia a disponibilizat o nouã tranşã, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro, a anunţat, vineri, instituţia financiarã internaţionalã.

În urma disponibilizãrii noii tranşe din acordul de supraveghere preventivã încheiat cu FMI, resursele la dispoziţia României se ridicã la 2,64 miliarde DST (3,2 miliarde euro şi 4,1 miliarde dolari).

Valoarea totalã a acordului este de 3,6 miliarde de euro.

De asemenea, boardul a aprobat o derogare referitoare la criteriile de performanţã în ceea ce priveşte arieratele de stat şi cele ale sistemului social şi modificarea criteriilor de performanţã referitoare la activele strãine nete ale bãncii centrale.

"România continuã sã facã progrese în cadrul programului preventiv. Toate criteriile de performanţã şi ţintele au fost îndeplinite cu excepţia arieratelor. Totuşi, perspectiva economicã rãmâne dificilã din cauza mediilor extern şi intern, care au dus la presiuni asupra cursului de schimb şi au afectat încrederea. Creşterea economiei este de aşteptat sã încetineascã, în timp ce inflaţia se apropie de limita superioarã a ţintei stabilite de Banca Naţionalã. Un program susţinut este esenţial pentru pãstrarea stabilitãţii macroeconomice greu câştigate, creşterea investiţiilor şi a potenţialului economiei", a spus David Lipton, directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional, la finalul întâlnirii.

Acesta a arãtat cã autoritãţile române au pãstrat o disciplinã strictã a cheltuielilor bugetare pentru a atinge ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3 procente din PIB în 2012. Potrivit FMI, sunt prioritare mãsuri de remediere în ceea ce priveşte sectorul arieratelor şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunãtãţirea administrãrii fiscale şi a reformei în sectorul de sãnãtate.

De asemenea, a spus Lipton, trebuie pãstrat şi îmbunãtãţit progresul în domeniul liberalizãrii preţurilor energiei, iar statul român trebuie sã prioritizeze cheltuielile având în vedere întreruperea rambursãrilor pentru câteva programe finanţate din fonduri europene.

'Autoritãţile trebuie sã rãmânã atente şi sã continue consolidarea sistemului financiar, iar intervenţiile în sprijinul leului ar trebui sã fie limitate la stabilizarea volatilitãţii ratei de schimb', a conchis oficialul FMI.

La finalul celei de-a şasea misiuni de evaluare a economiei româneşti, în 14 august, şeful delegaţiei FMI, Erik de Vrijer, a arãtat cã aprobarea evaluãrii acordului preventiv de cãtre board-ul instituţiei financiare internaţionale este condiţionatã de patru acţiuni prealabile, care vizeazã reducerea arieratelor, creşterea preţului gazelor naturale, lansarea licitaţiei publice pentru 15% din acţiunile Transgaz şi privatizarea Oltchim.

În ceea ce priveşte reducerea arieratelor, la începutul acestei luni Guvernul a parcurs în primã lecturã un proiect de Ordonanţã de Urgenþã potrivit cãruia ordonatorii de credite care înregistreazã arierate trebuie sã reducã în fiecare lunã stocul acestora cu câte 5%, respectiv 3% faţã de luna anterioarã.

Proiectul de act normativ prevede, de asemenea, interzicerea angajãrii de noi cheltuieli în cazul în care nu sunt achitate plãţile restante.

Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţie sã asigure achitarea plãţilor restante înregistrate la finele anului anterior, precum şi plãţi restante înregistrate în cursul anului curent.

Referitor la licitaţia pentru Transgaz, şeful OPSPI, Remus Vulpescu, a arãtat, recent, cã oferta secundarã de vânzare de acţiuni ale companiei este foarte aproape de lansare însã nu poate anunţa o anumitã datã calendaristicã.

Cât priveşte privatizarea Oltchim, la sfârşitul sãptãmânii trecute Dan Diaconescu, preşedintele PP-DD şi patronul OTV, a fost declarat adjudecatar al licitaţiei cu ofertã în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al combinatului din Râmnicu Vâlcea, pentru care a oferit 203 milioane lei.

Contractul de privatizare nu a fost, însã, semnat, iar avocaţii lui Dan Diaconescu susţin cã sunt pregãtiţi sã negocieze, în continuare, pe marginea documentului şi cã nu se grãbesc sã semneze, după ce Dan Diaconescu însuşi a declarat că "Statul nu vrea banii", dar că este dispus să continue negocierea.

Singura condiţionalitate îndeplinitã este cea referitoare la preţul gazelor naturale care s-a majorat cu 5% pentru consumatorii casnici şi cu 10% pentru cei industriali, din 15 septembrie.

Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond.