"Biroul de credite" face ordine şi în agricultură

Privatizarea IAS-urilor a lăsat statului o zestre a creanţelor de 70 milioane de euro

faţa agricultorilor care s-au folosit gratis de pământ pentru propriile afaceri. Începând cu 2006 însă, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a înfiinţat un fel de birou al creditelor pentru rău-platnicii redevenţelor.
În ultimii cinci ani, şi agricultura s-a transformat într-o piatră de râu pentru capitolul de venituri bugetare. Ca şi când nu ar fi fost îndeajuns găurile suportate ani la rând de la buget de pe urma falimentelor bancare sau a evaziunii fiscale, întreprinzătorii din agricultură au considerat statul un partener de mâna a doua. Începând cu anul 2000, dintre cele aproximativ 750 de foste IAS-uri care au fost trecute în proprietate privată, peste 400 nu şi-au plătit taxele de redevenţă pentru pământul primit de la stat.
"Situaţia este una foarte grea pentru noi, pentru că ne confruntăm în prezent cu un procentaj de peste 65% din IAS-uri care, după ce au lăsat statului o zestre a debitelor de 70 milioane de euro, ca urmare a neplăţii redevenţelor, au falimentat" , a precizat directorul general al ADS, Barna Tanczos. Potrivit acestuia, principala cauză a nivelului acestor debite este faptul că statul nu a făcut începând cu anul 2000 niciun fel de executare silită. "Până acum, din creanţe am reuşit să recuperăm 2-3 %", arată Tanczos.

Rău-platnicii, interzişi în agricultură
De la sfârşitul anului trecut, la nivelul Serviciului de executări silite şi rezilieri contracte din cadrul ADS, a fost înfiinţată o bază de date cu toţi rău-platnicii din agricultură. Ca şi în domeniul bancar, regula este foarte simplă: daca eşti rău-platnic nu ţi se mai dă pământ în concesiune pe viitor, fiind refuzat de la orice licitaţie.
"În momentul de faţă, dintr-un total de 2.000 de contracte semnate pentru concesiune de teren agricol cu ADS, 700 putem spune că sunt viabile. În cazul acestora, nimeni nu mai are nevoie să înregistreze debite sau întârzieri la plată nici măcar un leu ", spune Barna Tanczos.

Metode de fentat statul
Directorul ADS a precizat că, de când a venit la conducerea instituţiei, şi-a dat seama de faptul că întreprinzătorul din agricultură a căutat să dribleze statul prin neplata taxelor, chiar dacă afacerea era una profitabilă. Potrivit lui Barna Tanczos, agricultorul român a folosit două metode de a nu plăti redevenţa pentru pământul folosit de la stat, folosind "portiţele "legislative. Începând cu anul 2000, Ministerul Agriculturii a semnat contractele de dare în concesiune a zecilor de mii de hectare cu asociaţiile agricole, care, în timp, şi-au transferat activele IAS-urilor pe alte firme. Astfel, statul, după ce a înregistrat debite la plata taxelor de redevenţă, s-a văzut pus în situaţia de a nu mai avea ce să execute silit de la asociaţiile agricole, care îşi declarau falimentul.
"De aproape fiecare dată, aceeaşi suprafaţă de teren agricol lucrată de IAS-ul falimentat intra în posesia aceloraşi acţionari, care câştigau licitaţiile ADS prin intermediul altor firme. S-a ajuns la cazuri în care zeci de hectare de pământ s-au dat firmelor cu un capital social de numai 2 milioane de lei, fără ca statul să aibă vreo garanţie", a mai spus directorul ADS. O altă variantă a agricultorului român de a "fenta" taxele de redevenţă s-a demonstrat a fi aceea a interpuşilor. "Fără niciun fel de scrupul, am identificat destul de multe cazuri în care patronii s-au folosit de identităţile unor bătrâni de 70-80 de ani pentru a prelua pământ pe persoană fizică. Am constatat că, de fiecare dată, bătrânii nu ştiau că sunt datori la stat cu miliarde de lei şi nici nu văzuseră pământul în viaţa lor", arată Barna Tanczos.

Bucureştiul, în topul falimentelor
În momentul de faţă, ADS are pe lista "biroului de credit" un număr de 85 de societăţi comerciale care sunt în stare de faliment sau care au deschise procedurile de declarare a falimentului. Interesant este faptul că peste 90% dintre aceste societăţi au reuşit să se decapitalizeze, astfel că în momentul de faţă ADS s-a văzut pusă în situaţia de a nu se putea înscrie la masa credală în vederea recuperării creanţelor. Într-un top al judeţelor care au cele mai multe firme falimentare se numără, pe lângă Bucureşti, Constanţa şi Satu Mare.