Biodieselul creşte culturile de rapiţă şi soia

Un studiu realizat de Ins relevă faptul că în ultima perioadă au scăzut suprafeţele cultivate cu cereale şi fasole Fermierii au plantat anul trecut suprafeţe mai mici cu cereale şi

Un studiu realizat de Ins relevă faptul că în ultima perioadă au scăzut suprafeţele cultivate cu cereale şi fasole

Fermierii au plantat anul trecut suprafeţe mai mici cu cereale şi fasole, dar mai mari cu legume, sfeclă de zahăr, rapiţă şi soia. La cartofi, deşi suprafaţa cultivată a scăzut uşor, producţia a crescut cu 7,4%, iar producţia medie la hectar a înregistrat o creştere de 8,9%. Dacă suprafeţele viticole s-au menţinut, cele plantate cu pomi fructiferi s-au redus cu 21%.

În 2006, a continuat declinul suprafeţelor cultivate cu cereale. Fermierii încep să renunţe uşor la porumb şi grâu, alegând să însămânţeze ogoarele cu plante tehnice, cu rapiţă şi soia - combustibil pentru instalaţiile de biodiesel -, dar şi cu legume. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut suprafeţele cultivate cu cereale s-au redus cu 12,8%, dar a scăzut şi producţia medie la hectar, cu 6,6%.

Interes crescut pentru plantele tehnice

În 2006, producţia de grâu a scăzut cu 24,7%, iar cea de porumb cu 13,5%, în condiţiile în care au scăzut şi suprafeţele cultivate, dar şi producţiile medii la hectar. Producţia de mazăre şi fasole a scăzut cu 11%, dar şi suprafaţa cultivată s-a micşorat cu 9,1%.

În 2006, producţia de plate oleaginoase - floarea-soarelui, soia şi rapiţă - a crescut în medie cu 13,7%, în condiţiile în care suprafeţele cultivate au crescut cu 7,6%. Suprafeţele cultivate cu soia au crescut cu 33%, iar cele cultivate cu rapiţă, cu 25%. La baza acestor creşteri au stat subvenţiile acordate de stat pentru producţia de biodiesel, ca urmare a angajamentelor europene privind acest combustibil. O altă plantă tehnică în reviriment este sfecla de zahăr: suprafaţa cultivată a crescut cu 58%, iar producţia obţinută, cu 60%. Cultivatorii de cartofi şi-au îmbunătăţit semnificativ productivitatea, astfel că producţia a crescut, chiar dacă suprafeţele cultivate au fost mai mici. Producţia în 2006 s-a mărit cu 7,4%, deşi suprafaţa cultivată s-a redus cu 7.000 ha. Suprafeţele cultivate cu legume au crescut cu numai 4,9%, dar producţiile au sporit cu 14,2%. Producţia de ardei a crescut cu 36%, cea de roşii cu 33%, cea de morcovi cu 20%, iar producţiile de varză şi castraveţi cu peste 9%. Producţia de ceapă s-a mărit cu 7%, chiar în condiţiile reducerii suprafeţelor cultivate. Fermierii au preferat să cultive castraveţi - suprafeţele crescând cu 45% -, ardei (+21%), morcovi (+12%) şi roşii (+8,5%), în detrimentul suprafeţelor plantate cu varză, ceapă sau pepeni.

Mai mulţi struguri, mai puţine livezi

Producţia de struguri aproape s-a dublat faţă de 2005, un an foarte prost pentru viticultori din cauza vremii ploioase. Anul trecut s-au produs 912 mii tone de struguri, faţă de numai 506 mii tone în 2005, în condiţiile în care suprafeţele viticole au rămas constante. Livezile sunt însă în declin constant. Suprafeţele cu pomi fructiferi s-au redus de la 200 mii ha la 157 mii ha (-21%). Livezile de meri s-au redus cu 28%, cele de cireşi şi vişini cu 22%, livezile de pruni cu 16%. Per ansamblu, producţia de fructe a scăzut cu 6,4%. În 2006, producţia de cireşe şi vişine a crescut cu 41%, cea de prune şi mere scăzând cu 6 şi, respectiv, 5%.

Cercetarea statistică a fost făcută pe un eşantion reprezentativ de 63.487 de exploataţii agricole, marja de eroare anunţată de INS fiind de 5%.