Bătălia gazelor: butelie sau conductă

Numărul celor care folosesc butelii pentru aragaz este doar cu 20% mai mic decât cel al consumatorilor racordaţi la reţeaua de gaze. Cei mai importanţi furnizori de butelii şi-au propus creşteri pentru 2010, chiar dacă piaţa s-a contractat anul trecut, iar reţelele de gaze continuă să se extindă.

Afacerile cu butelii de gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru aragaz au prins extrem de bine în zonele unde nu există distribuţie de gaze sau aceasta nu este destul de extinsă.

Potrivit companiilor care activează pe această piaţă, anul trecut s-au vândut circa 282.000 de tone de GPL, ceea ce înseamnă aproximativ 26 de milioane de butelii, mai puţin cu 8-10% faţă de anul 2008, ca urmare a scăderii consumului, dar şi pentru că reţelele de gaze continuă să se extindă. Prin urmare, la un consum mediu de o butelie la trei săptămâni - o lună, circa două milioane de familii folosesc buteliile pentru aragaz.

Numărul acestora este puţin mai mic decât al consumatorilor casnici de gaze, care se ridică la 2,5 milioane, potrivit Strategiei Energetice a României.

În general, în zonele acoperite de reţelele de distribuţie a gazelor naturale, consumul de butelii de aragaz este scăzut.

„Totuşi, sunt clienţi care preferă utilizarea buteliilor de gaz în aplicaţii punctuale. Alţi clienţi utilizează butelii chiar în condiţiile în care există reţele de distribuţie a gazului, datorită faptului că folosirea lor beneficiază de o versatilitate a transportului", au declarat, pentru „Adevărul", oficialii ButanGas, grup prezent în zece ţări, care deţine în România 16% din piaţa de butelii.

Ţinta principală:sudul ţării

Aceştia şi-au concentrat afacerile din zona rurală în sudul Munteniei şi în Moldova, în timp ce, pe segmentul urban, au atacat oraşele cu o reţea de gaze slab reprezentată, precum Oradea, Turnu Severin şi Constanţa.

Cu peste 5.000 de puncte de vânzare a buteliilor, compania urmăreşte o creştere cu 10% a reţelei în 2010 şi atingerea unei cote de 20% din piaţă.

La rândul său, Gabriel Stoicescu, director Petrom LPG, lider pe acest segment cu o cotă de 37% la nivelul anului 2009, consideră că succesul buteliilor în faţa racordului la reţea îl reprezintă preţul accesibil şi independenţa faţă de alte surse de energie.

Petrom dispune de circa 9.300 de puncte de vânzare, iar împărţirea pe zone este oarecum egală. „Deocamdată ne concentrăm pe optimizarea acestor puncte de vânzare. Vom creşte acest număr dacă piaţa o cere", ne-a declarat Stoicescu. Ţinta pentru Petrom în acest an este depăşirea unei cote de 40% din piaţă.

Însă unul din marile dezavantaje ale utilizării buteliilor este faptul că acestea trebuie înlocuite. Astfel că jucătorii din domeniu vin în întâmpinarea acestui inconvenient prin livrări la domiciliu, cum e cazul serviciului introdus de Rompetrol în 2008 în Constanţa, unde buteliile ajung la solicitant în maximum 24 de ore. Reprezentanţii Rompetrol arată că principalii factori care determină populaţia să utilizeze buteliile pentru aragaz este uşurinţa de procurat şi siguranţa în exploatare, fără alte costuri suplimentare.

În prezent, Rompetrol Gas are în România circa 7.500 de puncte de distribuţie, concentrate tot în zona de sud a ţării, unde există o tradiţie în utilizarea buteliilor, din cauza reţelei de gaze slab dezvoltate. Rompetrol Gas şi-a propus pentru acest an extinderea cu aproximativ 10% a punctelor de distribuţie, mizând pe zona de vest a ţării şi pe regiunea Moldovei, ţintind o cotă de piaţă de 12% în 2010, faţă de nivelul de 10% din 2009.

Racordul, cost suplimentar

Care sunt avantajele buteliilor? Dacă locuiţi la casă, tarifele pentru racordul la reţeaua de gaze vor atârna greu în bugetul familiei. Potrivit distribuitorilor de gaze, dacă reţeaua de gaze trece pe strada pe care locuiţi, racordul costă, în medie, 1.500 de lei.

Însă această sumă variază în funcţie de costurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor deţinătorilor de utilităţi (apă, canal, electricitate, telecomunicaţii etc), de debitul de gaze solicitat, de diametrul şi lungimea branşamentului, dar şi de categoria terenului. De exemplu, Alina Malanga din comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, a plătit în total pentru racordul la reţeaua de gaze 2.500 de lei în primăvara anului trecut. Dacă nu există în apropiere o reţea de distribuţie, costurile sunt şi mai mari.

Pe de altă parte, dacă locuiţi la bloc şi folosiţi gazele doar pentru aragaz, balanţa s-ar putea înclina în favoarea utilizării gazelor. Familia Stancu, formată din patru membri, care locuieşte într-un bloc de opt etaje din Capitală, a plătit pentru luna decembrie o factură la gaze de 26 de lei. În schimb, preţul unei butelii de nouă kilograme de la ButanGas este de 36-38 de lei, varianta de 11 kilograme de la Rompetrol costă 45 de lei, iar tarifele practicate de Petrom variază între 37 şi 50 de lei pentru buteliile de 9, 10 şi 12 kilograme.

Previziuni pentru 2010

În ceea ce priveşte evoluţia consumului de butelii în acest an, companiile de profil au păreri împărţite. În timp ce Rompetrol mizează pe o creştere de 4%, oficialii ButanGas se aşteaptă la o scădere de cel puţin 3-4%, iar Petrom estimează un uşor regres cauzat de inerţia din 2009.

Nu încărcaţi buteliile la pompele de GPL auto!

Ultimul an a fost caracterizat şi de creşterea fenomenului de îmbuteliere ilegală a buteliilor la instalaţiile de GPL auto, spun specialiştii. Majoritatea celor care recurg la asemenea improvizaţii au impresia că autogazul este mai ieftin, întrucât compară preţul unui kilogram de GPL din butelii cu preţul unul litru la pompă, însă un kilogram de GPL este egal cu doi litri.

Cel mai grav este faptul că aceştia riscă să se expună unor accidente extrem de grave, întrucât instalaţiile de GPL auto nu sunt concepute pentru încărcarea buteliilor.