Bani din sticle goale pentru băuturi rafinate

Un român stabilit în Austria de la vârsta de trei ani fabrică pentru export şi piaţa internă sticle în formă de ciorchine de struguri, mere sau pere pentru micii producători de alcool. Afacerea cu sticle ornamentale nu este una extrem de bănoasă, dar cererea este constantă. Ţinta o reprezintă producătorii de băuturi alcoolice din Europa de Vest.

Costa Calin, 50 de ani, a părăsit România la vârsta de trei ani. A revenit în ţară în 1988, cu afaceri. Producea, alături de partenerul său elveţian, sticlărie menajeră (farfurii, boluri) la Suceava şi apoi exporta produsul finit în străinătate.

„Atunci tot ce aveam voie să fac era să vin să controlez producţia. Mă aştepta un şofer la aeroport, mă ducea la fabrică, la hotel şi atât. În altă parte nu aveam voie să merg", îşi aminteşte Costa Calin cum era să produci ceva în România pe vremea administraţiei comuniste.

Forţă de muncă ieftină

La mijlocul anilor ‘90 a pus bazele firmei Edelglas Kreationen, alături de un asociat român. A venit în România deoarece costurile de producţie, în special cele cu forţa de muncă, erau mai mici cu până la 40% faţă de cele din Austria. Investiţia iniţială, de la nivelul anului 1996, s-a ridicat la 15.000 de dolari americani.

Pe atunci, moneda europeană încă nu exista. Banii au fost cheltuiţi în special pe utilaje necesare prelucrării sticlei, precum arzătoare şi unelte de tăiat cu grafit.

Materia primă era aceeaşi, sticla, doar produsul finit se schimbase. Costa Calin a identificat o nişă de clienţi în Austria, Germania şi Elveţia. Mai exact, micii producători de băuturi alcoolice rafinate, cu o producţie anuală de până în 1.000 de litri. Aceştia aveau nevoie de ambalaje atrăgătoare pentru a-şi putea comercializa mai eficient producţia. „Am trecut de la producţia de sticlărie menajeră la cea de sticle ornamentale", spune Calin. Astfel, sticlele în formă de ciorchine de struguri, mere sau pere au luat drumul Occidentului.

Afacerea nu este una de mare anvergură. O sticlă goală se comercializează cu sume cuprinse între doi şi 20 de euro. Plină cu o licoare bahică tare, se vinde în magazine cu 40-70 de euro. Valoarea ­exporturilor Edelglas Kreationen s-a ridicat, în medie, la 40.000 de euro anual. Asta până în 2007. Criza i-a afectat afacerile şi lui Costa Calin, iar vânzările i-au scăzut cu 30%. „Înainte, comenzile mici însemnau 100-200 de bucăţi. Acum, asta înseamnă o comandă mare", spune el.