Băncile din Europa de Est rămân orfane

Pentru a îndeplini noile condiţii de capitalizare, marile bănci din Europa ar putea lăsa fără bani subsidiarele est-europene.

Strategia de recapitalizare a băncilor europene pentru consolidarea întregului sistem începe cu stângul. Deşi planul nu a fost finalizat încă, pieţele par din ce în ce mai speriate de noile reguli, bancherii protestează, se vorbeşte despre naţionalizări şi salvări de urgenţă, iar pieţele mai mici, în curs de dezvoltare (în special cele din Europa de Est) riscă să-şi vadă sistemele bancare „secate".

Pentru a îndeplini noile cerinţe de capital, băncile au, cel puţin pe hârtie, mai multe opţiuni. În realitate, cel mai probabil acestea vor apela la banii subsidiarelor aflate în ţări care nu fac parte din zona euro, în special cele din piaţa est-europeană. „În timp ce guvernele din vestul Europei s-au grăbit să sară în ajutorul băncilor proprii, factorii de decizie de pe întregul continent au realizat, spre oroarea lor, că, într-un context în care sprijinul contribuabililor este cheia supravieţurii instituţiilor financiare, subsidiarele din Europa Centrală şi de Est ar putea deveni orfane foarte rapid", notează jurnaliştii „The Wall Street Journal".

Marile grupuri ameninţă economiile emergente

Bancherii au anunţat deja cel puţin două modalităţi prin care pot întruni noile cerinţe de capital prin cu totul alte metode. Ele au fost invocate chiar a doua zi după prezentarea planului: restrângerea operaţiunilor şi vânzarea de active. În economia reală, acest lucru va însemna sugrumarea creditării pentru populaţie şi companii. Totodată, băncile vor apela la banii subsidiarelor din pieţele mai puţin dezvoltate, precum cele din Europa de Est, pentru a-şi putea menţine activitatea în alte ţări mai mari.

Această abordare radicală, condusă de băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, va fi preluată de instituţii de creditare din Italia, Spania şi Germania şi este susţinută chiar şi de Joseph Akermann, directorul general al Deutsche Bank (cea mai mare bancă germană, care nu are nevoie de recapitalizare). „Rămâne întrebarea dacă băncile vor fi capabile să ofere finanţare, în contextul în care potenţialele pierderi cauzate de datoriile din zona euro şi noile cerinţe de capital le forţează practic să devină restrictive", a spus Ackermann.

Fără bani de la acţionari

Soluţiile disponibile doar „pe hârtie" pentru recapitalizarea băncilor sunt numeroase. Prima ar fi să vină cu bani „de acasă", ceea ce ar presupune emiterea de titluri care să fie vândute către noi acţionari. O astfel de mutare ar dilua pachetele actualilor acţionari, care şi-ar vedea dintr-o dată participaţiile pierzându-şi din valoare. Nicio bancă europeană nu ia în calcul această posibilitate.

Fără bani din pieţele de capital

O altă opţiune ar fi ca grupurile să se împrumute de pe pieţele de capital. În actualul context, având în vedere volatilitatea pieţelor (cauzată, în bună parte, de speculaţiile privind sistemul bancar european), această ideea devine şi ea de neabordat. Costurile de împrumut ale grupurilor financiare europene au explodat, mai ales din cauza expunerii acestora pe state riscante precum Grecia, Spania, Portugalia, Itaia şi Irlanda.

Potrivit planului liderilor UE, dacă băncile nu ar reuşi să obţină finanţare din pieţe, atunci ele ar putea apela la guverne, care să le împrumute. În contextul fenomenului „Ocupaţi Wall Streetul", care s-a extins în toate colţurile lumii şi oamenii protestează în zeci de ţări tocmai faţă de acest tip de practici, de salvare a băncilor cu banii contribuabililor, o astfel de cale către finanţare pare blocată din start.

Cu atât mai mult cu cât nemţii, cei care cotizează cel mai mult la bugetul Uniunii Europene şi la fondul de urgenţă al acesteia (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară - EFSF), propunerea pare a avea şanse mici de reuşită.  Însă, chiar dacă ar avea succes, această opţiune nu ar însemna un succes: băncile care nu reuşesc să-i convingă pe investitori şi se văd nevoite să apeleze la guverne vor fi naţionalizate, în funcţie de împrumuturile pe care le vor primi.

Fără bani din fondul de urgenţă

Planul Uniunii prevede, chiar dacă indirect, şi o astfel de situaţie, în care statele nu ar putea ajuta băncile şi propune ca grupurile să se poată împrumuta în acest punct de la EFSF. Până acum, fondul de urgenţă a fost folosit numai pentru salvarea de urgenţă a celor trei state comunitare care au avut nevoie de împrumuturi externe pentru a evita colapsul (Grecia, Irlanda şi Portugalia).

Pentru ca fondul să poată suporta schema de asistenţă financiară pentru bănci, capacitatea sa de creditare ar trebui să fie majorată la cel puţin 1.500 - 2.000 de miliarde de euro, spun analiştii. Opţiunea ar fi fost încă de acum două săptămâni pe masa negocierilor dintre Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, însă nici până acum nu a fost anunţată o hotărâre în acest sens.

Misiune imposibilă: suplimentarea EFSF

Chiar dacă s-ar decide suplimentarea fondului de urgenţă până la 1.500-2.000 de miliarde de euro, astfel încât acesta să poată susţine şi salvarea de urgenţă a băncilor, ea ar trebui să fie ratificată de toate cele 17 parlamente de zona euro înainte de a intra în vigoare. Ultima dată când s-a încheiat un acord similar a fost la 21 iulie, când liderii europeni au decis majorarea fondului de la 250 de miliarde de euro la 440 de miliarde de euro.

Întregul proces de ratificare s-a întins până la începuul lunii octombrie, însă a fost foarte aproape de a avea o finalitate dezastruoasă pentru stabilitatea zonei euro. Propunerea a fost respinsă de parlamentul slovac, de care a trecut însă până la urmă printr-o înţelegere între partidele politice naţionale. În contextul nemulţumirii în creştere a cetăţenilor şi a politicienilor europeni, o astfel de hotărâre s-ar putea lăsa aşteptată.

Barroso: fără retrageri din subsidiare

José Manuel Barroso (foto), preşedintele Comisiei Europene, a declarat în urma întâlnirii de ieri cu preşedintele României că recapitalizarea băncilor din zona euro nu trebuie să afecteze fluxul de lichidităţi din România, afirmând că „societăţile bancare, firme-mamă, vor continua să asigure lichidităţi pentru sucursalele din România". Traian Băsescu a declarat că speră „ca această propunere să fie acceptată şi la nivelul Consiliului".

Băsescu a mai declarat, luni seară, în prima conferinţă de presă după Summitul liderilor UE de la 23 octombrie, că va cere ca, în strategia UE de recapitalizare a băncilor, să fie introdusă o prevedere care să le oblige pe acestea să menţină acelaşi nivel de expunere pe România al subsidiarelor care activează pe piaţa autohtonă. Astăzi, în cadrul Summitului extraordinar al liderilor europeni, la reuniunea miniştrilor de finanţe, trebuia să fie finalizată strategia de recapitalizare, însă întâlnirea a fost amânată ieri seară.

Acordul de la Viena nu mai este valabil

În martie 2009, ca parte a acordului Guvernului cu FMI, nouă mari grupuri bancare din Europa prezente în România s-au angajat, prin Acordul de la Viena, să nu-şi reducă expunerea pe piaţa autohtonă. În vara acestui an, FMI şi autorităţile române au decis să nu mai continue Acordul de la Viena, astfel că băncile sunt libere să-şi reducă expunerea în orice moment. Motivul pentru care România cere introducerea acestei prevederi este diferenţa dintre evaluarea oficială a UE şi cea realizată de FMI privind nevoia de recapitalizare a băncilor europene.

În timp ce UE estimează că băncile au nevoie de 109 miliarde de euro, FMI apreciază că suma necesară este, de fapt, de 270 de miliarde de euro. „În analiza mea a intrat şi posibilitatea ca evaluarea europeană să nu ţină cont şi de expunerea acestor bănci pe statele din afara zonei euro", a explicat Băsescu.

Băncile din Italia, Portugalia şi Spania vor suporta cele mai mari costuri prin planul de recapitalizare a sistemului bancar, în timp ce instituţiile de credit din Franţa, Marea Britanie şi Germania ar putea evita situaţia de a atrage fonduri suplimentare, potrivit unei analize Bloomberg. Jumătate din sectorul bancar românesc este controlat de bănci austriece şi elene, printre care Erste, Raiffeisen, Alpha Bank sau EFG Eurobank, potrivit EUobserver.com.