Băncile apelează la „detectorul de restanţieri“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Firmele de consultanţă au pus la punct sisteme de analiză prin care îi depistează pe potenţialii restanţieri la bănci. Băncile au ajuns să apeleze la sisteme specializate prin care află din timp ce şanse sunt ca un client să devină rău-platnic.

Primeşti încă un sms de la bancă prin care ţi se reaminteşte că ai de achitat rata lunară la creditul tău ipotecar. Este al doilea pe luna aceasta, deşi mai ai o săptămână până la scadenţă. Înmulţirea numărului restanţierilor este un fenomen îngrijorător pentru bănci. La finele lunii aprilie, peste 721.000 de români aveau întârzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor, în valoare de 6,23 miliarde de lei (aproximativ 1,52 miliarde de euro), arată datele Biroului de Credit. Aproximativ 70% din această sumă reprezintă restanţele mai mari de 90 de zile, respectiv creditele neperformante, cum le numesc specialiştii.

Băncile fac tot posibilul pentru a ţine sub control asemenea situaţii sau, dacă se poate, chiar să le anticipeze cu câteva luni înainte, prin intermediul unor sisteme specializate concepute de firme de consultanţă. „Sistemul face anumite simulări, bazându-se pe toate datele pe care banca le deţine despre acel client. De exemplu, dacă o persoană înregistrează restanţe pentru că angajatorul îi virează salariul cu întârziere, sistemul depistează şi alţi clienţi ai băncii, angajaţi ai aceleiaşi firme, care sunt pe cale de a deveni restanţieri", a declarat pentru „Adevărul" Aura Cadiş, senior project manager în cadrul firmei de consultanţă Horvath & Partners. Băncile din Ungaria şi Germania apelează frecvent la această soluţie şi, mai nou, şi câteva instituţii de credit din România, spune ea.

23 de milioane de sms-uri trimise în 2011

Prima soluţie la îndemâna băncii sau a recuperatorilor - după caz -  este trimiterea unui sms către potenţialul rău-platnic sau restanţier. Toate băncile apelează la această cale, fie că este vorba de asemenea anunţuri sau diverse texte promoţionale. O dovedeşte numărul mare de sms-uri trimise în prima jumătate de an, estimat la circa 22-23 milioane, respectiv 45% din totalul sms-urilor la nivelul pieţei de „mobile marketing", a declarat pentru „Adevărul" Antonio Eram, CEO al Netopia Sistem. Dacă rău-platnicul nu s-a conformat, băncile trec la următorii paşi în vederea recuperării creanţei - acţionarea în instanţă şi executarea silită fiind ultima etapă.

Adunând tot ce cheltuie banca în justiţie pentru recuperarea banilor, rezultă o sumă semnificativă, de 28,9% din valoarea datoriei, arată un studiu recent realizat de Banca Mondială. „Costurile sunt destul de ridicate. Doar în Cehia, Suedia, Slovacia şi Italia este mai scump ca la noi", a explicat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, la o conferinţă pe tema creditelor neperformante.

Restanţele, pe scurt

- 6,23 miliarde de lei însumează restanţele mai mari de 30 de zile la bănci ale românilor, potrivit datelor Biroului de Credit, centralizate în aprilie.
- 721.276 de persoane fizice figurează la Biroul de Credit cu restanţe mai vechi de o lună.
- 4,37 miliarde de lei totalizează restanţele de peste 90 de zile ale românilor, sumă cu 48% mai mare faţă de acum un an. 
- 15% din totalul restanţelor acumulate de persoanele fizice sunt la credite în franci elveţieni.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite