Băncile străine vor intra în forţă pe piaţa românească

Instituţiile de credit din Europa sunt atrase de potenţialul de finanţare al firmelor din ţară

Sporirea concurenţei, creşterea calităţii serviciilor bancare prin sporirea transparenţei, dar şi scăderea costurilor aferente creditelor sunt câteva dintre evoluţiile aşteptate pentru 2007.
Anul viitor se anunţă spectaculos pentru mediul bancar, care va deveni, potrivit previziunilor specialiştilor, scena unor noi prezenţe. O serie de bănci străine urmăresc să pătrundă pe piaţa românească fie prin achiziţia altor instituţii, fie prin proiecte greenfield. Astfel, şi-au anunţat intenţiile bănci precum KBC şi Fortis din Belgia, Millenium BCP din Portugalia, Bank of Cyprus şi Banca Nazionale del Lavoro din Italia.
Noi norme pentru credite mai ieftine
Intrarea acestor instituţii va fi facilitată de faptul că, odată ce România a intrat în Uniunea Europeană, orice insituţie de credit dintr-un stat membru nu mai are nevoie de autorizaţia Băncii Naţionale pentru a desfăşura activitatea de creditare. Iar creşterea numărului de competitori, mai ales că aceştia sunt printre cei mai importanţi la nivel european, va conduce la accentuarea competiţiei din sectorul bancar. Totuşi, efectele nu vor fi vizibile decât pentru marile corporaţii. Motivul ţine de faptul că, pentru a oferi servicii sectorului de retail, instituţiile de credit trebuie să aibă şi o reţea proprie extinsă. În plus, oficialii BNR subliniază faptul că băncile, indiferent dacă sunt sau nu deja prezente în ţara noastră, se vor supune aceloraşi reguli restrictive pentru finanţarea populaţiei.
O noutate a anului viitor reprezintă trecerea la noul acord de capital Basel II. Conform noilor norme, pentru a căror aplicare exisă o perioadă de graţie de un an, ponderile de risc aplicate de bănci la adecvarea capitalurilor proprii se reduc în cazul creditării populaţiei şi întreprinderilor mici şi mijlocii. Adică, pentru toate împrumuturile acordate, băncile trebuie să constituie provizione, ceea ce reprezintă, de fapt, un cost reflectat în dobânzile creditelor. Iar noile reglementări spun că nivelul acestor provizioane se reduc atât în cazul creditelor de consum, cât şi în cazul împrumuturilor ipotecare. Băncile vor beneficia astfel de un surplus de capital, care ar putea fi direcţionat pentru alte finanţări. Iar cei mai mulţi bancheri spun că, în anii următori, motorul creditării populaţiei ar putea fi reprezentat de împrumuturile imobiliare şi ipotecare. Spre exemplu, în ţara noastră, aceste finanţări au o pondere de numai 25% în totalul creditelor acordate persoanelor fizice, spre deosebire de un nivel de peste 50% în alte state din Europa Centrală.
Totodată, o altă noutate adusă de acordul Basel II ţine de posibilitatea companiilor mari să obţină finanţări mai ieftine. Astfel, băncile concep un model intern de rating, în funcţie de care este calculat costul creditului. Dar corporaţiile pot apela la agenţiile de rating independente pentru a obţine un scor mai bun şi, implicit, un cost mai mic al finanţării. şi relaţia client-bancă se va schimba, cel puţin dacă avem în vedere reglementările europene. Astfel, potrivit unei directive europene care va intra în vigoare de la 1 noiembrie 2007, toate instituţiile financiare vor trebui să realizeze profilul investiţional al clienţilor. Mai exact, să le ofere sfaturi asupra tipurilor de plasamente ce li se potrivesc. Realizarea acestui profil de investitor este văzută ca fiind un instrument foarte util pentru selecţia tipurilor de investiţii şi pentru analiza portofoliului existent.
O instituţie dedicată clienţilor băncilor comerciale
Unele bănci străine au început deja să ofere o astfel de consultanţă clienţilor, prin intermediul unor chestionare care pot fi completate şi în faţa calculatorului. De asemenea, trebuie amintit că Asociaţia Română a Băncilor a anunţat că deja a elaborat o serie de proiecte legislative menite să îmbunătăţească relaţia cu clienţii, principala propunere fiind cea de înfiinţare a unei instituţii asemănătoare cu Avocatul Poporului, care va avea rolul să medieze conflictele înainte ca acestea să ajungă în instanţă.
Nu în ultimul rând, începând cu anul viitor, instituţiile de credit vor fi nevoite să raporteze la Banca Naţională datele privind costul efectiv al creditelor acordate populaţiei. În ultimul an, acesta a fost alterat de faptul că băncile comerciale au trecut o parte din costurile aferente dobânzilor în comisioane. De aceea, în momentul de faţă, statisticile privind evoluţia preţului unui împrumut bancar nu sunt total relevante. Totuşi, începând cu anul viitor, BNR va publica datele aferente dobânzii anuale efective atât în cazul creditelor de consum, cât şi ale celor ipotecare.