Băncile promit credite mai ieftine

Bancherii comerciali spun că ar putea să reducă, anul viitor, dobânzile la credite. Una dintre condiţiile estenţiale este îmbunăţirea percepţiei băncilor asupra riscului

Bancherii comerciali spun că ar putea să reducă, anul viitor, dobânzile la credite. Una dintre condiţiile estenţiale este îmbunăţirea percepţiei băncilor asupra riscului clienţilor.
Bancherii spun că am putea vedea, anul viitor, credite mai ieftine. Ei precizează că lupta pentru atragerea clienţilor şi faptul că numărul restanţierilor este redus ar putea duce la scăderea dobânzilor percepute la credite. Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, spune că încercarea băncilor mai mici de a trage cât mai mulţi clienţi a condus la apariţia dobânzilor promoţionale la creditele pe termen lung. Astfel, unele bănci oferă dobânzi mai mici în primii ani la împrumuturile pe perioade lungi, cum ar fi creditele pentru locuinţe, încercând să atingă o masă critică de clienţi, a precizat Mihai Bogza, în cardul unei conferinţe organizate de "Ziarul Financiar" şi Ing Bank.
O altă presiune de scădere a dobânzilor ar putea veni din istoricul de plată al creditelor. Astfel, percepţia băncilor comerciale asupra riscului clienţilor persoane fizice s-a îmbunătăţit, explică Mihai Bogza. Avântul creditelor acordate populaţiei a pornit în 2003. Însă, în acel moment, istoricul de plată al clienţilor persoane fizice era aproape inexistent. De aceea, pe lângă costul atragerii resurselor, cel aferent activităţii şi marja de profit, băncile includeau în preţul creditului şi o marjă de risc, pentru că nu ştiau care este rata de nerambursare a creditelor. Dar, până în prezent, instituţiile de credit au putut construi un model mai fidel al performanţei împrumuturilor acordate populaţiei, precizează Bogza. Ceea ce ar putea duce la micşorarea marjei de risc şi implicit a dobânzilor percepute pentru credite.
Mai mult, Mihai Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management, consideră că Banca Naţională nu va restricţiona politica monetară mai mult decât situaţia din prezent. Motivul ţine de faptul că, într-o astfel de situaţie, economia ar avea de suferit printr-un efect advers asupra balanţei de plăţi. O eventuală majorare a dobânzii de intervenţie ar putea atrage noi fonduri speculative, generând presiune de apreciere a monedei naţionale. Iar importurile vor fi încurajate în continuare, majorând şi mai mult dezechilibrul extern al economiei naţionale. Astfel, este posibil ca Banca Naţională să nu stimuleze şi mai mult scumpirea creditelor, consideră Mihai Ion.
Însă în ciuda presiunilor de scădere a dobânzilor la credite, noile cerinţe de capital impuse de Basel II, începând cu anul viitor, ar putea conduce la menţinerea nivelului actual al costului creditelor. Mihai Ion spune că instituţiile de credit care vor fi nevoite să atragă mai mult capital ar putea să nu renunţe la marjele de dobândă pe care le practică în prezent.
Concurenţă şi pe partea de depozite
Lupta pentru a atrage cât mai mulţi clienţi ar putea avea loc şi pe segmentul depozitelor, nu numai pe cel al creditelor. Motivul principal îl constituie costurile la care băncile atrag resursele financiare necesare. Începând de anul viitor, orice bancă dintr-un stat membru al Uniunii Europene va putea opera în România fără a cere aprobarea Băncii Naţionale. Şi, ţinând cont că instituţiile străine nu se supun regulilor restrictive din ţara noastră, înseamnă că băncile autohtone vor fi dezavantajate pe partea segmentului de creditare în valută. De aceea, băncile vor fi nevoite să atragă resurse în lei. Mihai Bogza se aşteaptă chiar ca, pe parcursul anului viitor, dobânzile oferite la depozitele la termen să fie real pozitive. În acest fel, procesul de economisire ar putea să redevină atractiv, după ce, în ultimele luni, ritmul de creştere a soldului depozitelor la termen a încetinit.
Mai mult, păstarea unor dobânzi atractive la depozitele la termen ar putea fi forţată şi datorită concurenţei venite din partea fondurilor mutuale. Deşi activele totale ale industriei fondurilor nu depăşeşte circa doi-trei euro pe locuitor, jucătorii acestei pieţe se aşteaptă la o dezvoltare accelerată, pornind de la randamentele mult mai mair decât rata inflaţiei.

Dobânda de politică monetară ar putea rămâne constantă până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, estimează Sergiu Oprescu, vicepreşedintele executiv Alpha Bank. Totuşi, dobânzile percepute la credite s-ar putea reduce pe măsură ce Banca Naţională scade nivelul rezervelor minime obligatorii, a precizat Sergiu Oprescu, în cadrul seminarului Eucofile. Însă reducerea nu va afecta şi segmentul de retail, unde dobânzile deja au ajuns la un nivel competitiv.