Băncile, afectate de criză spre final de an

Evoluţia din prima parte a lui 2008 a fost indusă de performanţele obţinute înainte de apariţia problemelor economico-financiare pe continentul european. Înăsprirea condiţiilor de creditare, scumpirea dobânzilor şi criza de lichiditate au fost principalele probleme întâmpinate de băncile din România.

Dacă la începutul lui 2008, puţini analişti ar fi crezut că instituţiile de credit se vor confrunta cu o criză de lichiditate, în prezent, liniile de finanţare de la băncile-mamă sunt închise, iar atragerea de resurse interne a devenit prioritară.

Astfel, după ce a făcut victime în rândul coloşilor financiari mondiali, criza a ajuns, inevitabil, şi în România. Iar odată cu explozia dobânzilor la toate tipurile de credite, au început să se manifeste şi primele semne ale declinului.

Preţurile ridicate de pe piaţa imobiliară, corelate cu împrumuturile scumpe şi condiţiile aspre de creditare, au condus rapid la un blocaj. Practic, scumpirea surselor de finanţare a început să afecteze toate sectoarele economiei, în special pe cele supraîndatorate.

În prezent, creditarea este descurajată la nivelul întregului sistem bancar, fapt care a determinat bancherii să militeze pentru luarea unor măsuri precum subvenţionarea dobânzilor, revizuirea noului regulament de creditare a populaţiei şi diferenţierea între împrumuturile garantate şi cele negarantate.

Cu toate că efectele crizei vor fi resimţite din plin abia în 2009, analiştii susţin că România nu are încă nevoie de un plan de salvare construit după modelul celor adoptate în statele vestice, grav afectate.

ANPC a luat în vizor băncile

Numeroasele plângeri înaintate la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) s-au lăsat cu sancţiuni pentru mai multe bănci din ţara noastră. Pentru a-i proteja pe clienţi de viitoare abuzuri, ANPC a elaborat inclusiv o serie de norme care interzic, practic, introducerea de noi comisioane sau majorarea celor existente pe toată perioada creditului.

Tot în sprijinul clienţilor vine şi hotărârea Autorităţii  Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care obligă instituţiile de credit (bănci şi instituţii financiare nebancare) să îşi înştiinţeze clienţii cu 15 zile înainte de a fi raportaţi ca rău-platnici către Biroul de Credit.

Pe de altă parte, după apariţia unor zvonuri legate de un posibil faliment al Băncii Transilvania, Asociaţia Română a Băncilor a iniţiat demersurile necesare pentru includerea în Codul penal a acuzaţiei de denigrare a băncilor.

Reprezentanţii instituţiei au susţinut că necesitatea unei incriminări în astfel de situaţii este cu atât mai puternică, cu cât zvonuri de acest tip urmăresc slăbirea unor bănci, chiar în perspectiva unor preluări sau unor fuziuni.

Dacă la începutul anului dobânda de politică monetară era de 7,5%, după şase majorări succesive indicele a urcat la 10,25%. Măsurile BNR au rezultat într-o creştere graduală a dobânzilor la creditele în lei, precum şi a bonificaţiilor oferite pentru economiile în moneda naţională.

BNR a luat câteva măsuri administrative

Intervenţiile BNR nu s-au oprit, însă, aici, iar banca centrală a luat o serie de măsuri administrative pentru a tempera creditarea. Lovitura de graţie a venit la câteva luni după ce băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN) au fost obligate să constituie provizioane mai mari pentru clienţii expuşi riscului valutar.

Practic, în luna octombrie a intrat în vigoare noul regulament de creditare a populaţiei, potrivit căruia gradul maxim de îndatorare a scăzut substanţial, în special pentru împrumuturile în franci elveţieni.

Totodată, băncile (cu excepţia celor care au statut de sucursală, ca ING Bank sau Garanti Bank) sunt obligate, acum, să ia în calculul bonităţii veniturile declarate la Fisc în anul precedent. Prezenţa băncii centrale s-a făcut simţită şi pe piaţa valutară, prin intervenţiile repetate menite să stopeze deprecierea leului, precum şi în dejucarea atacului speculativ asupra monedei naţionale.

Pentru a preveni transferul dobânzilor mai mari de pe piaţa interbancară asupra creditelor, BNR a modificat inclusiv modalitatea de calcul a indicelui de referinţă pentru împrumuturile în lei, cu dobândă variabilă (ROBOR).

În consecinţă, atunci când indicele depăşeşte cu mai mult de 25% valoarea dobânzii lombard (la care BNR împrumută băncile), banca centrală poate renunţa la afişarea ROBOR, care va fi înlocuit cu dobânda lombard.

În plus, BNR a decis reducerea rezervelor minime pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, măsură care a permis imediat injectarea în piaţă a sumei de aproximativ două miliarde lei. 

Am putea asista la o reducere rapidă a ritmului de creditare, cu efecte asupra economiei

Lucian Anghel,
analist-şef BCR

Previziunile analiştilor pentru 2009

Analiştii se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei în 2009. Reprezentanţii băncilor susţin însă că nu vor fi nevoiţi să închidă o parte a unităţilor şi nici să dea oameni afară.

Instituţiile de credit s-au pus de acord asupra unui fapt: în 2009 vor pune accentul pe atragerea de resurse de la populaţie şi de la companii şi vor exercita un control mai eficient al costurilor.

Asta înseamnă, printre altele, renunţarea la o politică agresivă de expansiune în teritoriu (ce a caracterizat evoluţia sistemului din ultimii ani), prioritară devenind modernizarea reţelei existente.

Totuşi, analiştii nu exclud materializarea unui scenariu pesimist în 2009. «În acest caz, vom asista la o reducere rapidă a ritmului de creditare, ce va afecta creşterea economică.

Iar o economie mai slabă ar putea crea probleme pentru toţi agenţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ei», este de părere Lucian Anghel, economist-şef la BCR. Acesta a ţinut să precizeze faptul că, deşi trebuie să ţinem cont de contexul internaţional nefavorabil, nu crede că scenariul pesimist se va manifesta.

Restanţele ar putea creşte

Analiştii pun accentul şi pe riscul de neplată, care ar putea constitui unul dintre principalele pericole pentru sistemul bancar românesc în 2009.

«Cea mai mare ameninţare, şi una ce nu poate fi controlată, este reprezentată de riscul de neperformanţă, ca urmare a intrării în incapacitate de neplată a unor persoane fizice şi juridice», este de părere Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

La rândul său, Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată, susţine că băncile s-au aruncat să dea credite. «Vor rămâne blocate cu garanţii precum maşini sau apartamente cu valori mai mici decât cele împrumutate», mai spune Voinea.

Mai mulţi rău-platnici

Potrivit celor mai recente date ale BNR, la sfârşitul lunii octombrie, valoarea sumelor restante se ridica la 222,7 milioane de euro, cu 197% mai mult faţă de octombrie 2007.

Astfel, creditele restante în euro au crescut semnificativ, cu 35,8%, în octombrie faţă de luna precedentă, până la un nivel de 815,18 milioane de lei. Exprimat în euro, avansul sumelor restante este şi mai accentuat, de 38,5%.

Cu toate că se menţin la un nivel scăzut, restanţele ar putea creşte alarmant în 2009, cu atât mai mult cu cât analiştii anticipează deprecierea monedei naţionale la curs de 4,2 lei/euro, în următoarele trei luni.

Creditul în franci, o stea căzătoare

Dobânzile mai scăzute ataşate creditelor în monede exotice au determinat mulţi români să se împrumute în franci elveţieni pentru achiziţia unei case. Astfel, în ciuda avertismentelor lansate de nenumărate ori de către BNR, creditele în franci au avansat rapid.

Oferta aproape a dispărut

Însă problemele au început să apară odată cu aprecierea rapidă a francului, pe fondul crizei financiare internaţionale. Practic, pe timp de criză investitorii încearcă să se pună la adăpost orientându-se spre active de refugiu ca francul elveţian, aurul sau unele materii prime.

Şi cu cât interesul investitorilor pentru aceste active este mai mare, şi preţul lor urcă. Pentru cei care au credite, efectul imediat se resimte într-o scumpire a ratelor lunare, iar pentru bănci – în descurajarea cererii pentru aceste variante de finanţare.

Surpriza a venit, însă, după adoptarea noului regulament de creditare, când mai multe bănci au decis să renunţe la creditele în franci.

În aceste condiţii, vremea împrumuturilor în monede exotice a apus, iar ofertele care le mai includ încă sunt foarte scumpe.