Bancherii spun ca vor creste dobanzile atat la depozite, cat si la credite

Majorarea anticipata este intre 0,5 si un punct procentual

La o saptamana dupa decizia neasteptata a Bancii Nationale de a majora pentru a doua oara in ultimele doua luni dobanda de interventie (de la 19,25 la 20,25 la suta), bancherii se pregatesc sa majoreze dobanzile la depozite si ulterior la credite. "In acest moment analizam posibilitatea cresterii dobanzilor la depozite cu circa 0,5-1 la suta, inclusiv la certificatele de depozit. Am vrea sa nu crestem dobanzile si la credite, dar este inevitabil, atata timp cat costul resurselor creste", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele Consiliului de Administratie al BRD-Societe Generale. Decizia BRD-SocGen va fi adoptata, potrivit afirmatiilor presedintelui Baltazar, cel mai probabil la inceputul saptamanii viitoare. In opinia sa, masura Bancii Nationale va avea un efect marginal asupra creditului neguvernamental, in sensul ca nu va duce la o temperare semnificativa a acestuia. "Cred ca dobanzile vor creste cu unu pana la doua puncte procentuale, atat la depozite, cat si la credite", afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Romania. La randul sau, Radu Craciun, analist senior ABN Amro, considera ca decizia BNR se va reflecta intr-o crestere mai mare a dobanzilor la depozite (pana intr-un punct procentual) si intr-una mai mica a celor la credite. "Explicatia este aceea ca, dispunand de suficiente resurse, bancile raman interesate sa crediteze in continuare economia. Or, majorarea dobanzilor la credite ar limita posibilitatea bancilor de creditare", spune Radu Craciun. Interesul bancilor de a credita in continuare economia a facut ca prima majorare a dobanzii de interventie (din august 2003) sa nu se rasfranga intr-o reducere a creditului neguvernamental, chiar daca dobanzile la credite au crescut cu pana la un punct procentual. Un alt efect indus prin recenta majorare a dobanzii de interventie este acela al cresterii ratei economisirii, prin ridicarea dobanzilor la depozite. Dupa ce dobanzile la depozite ajusesera la un nivel considerat prea mic, adica la limita de a deveni real negative (sub rata inflatiei), BNR spera ca ridicarea dobanzilor sa induca un nou impuls economisirii. Radu Craciun spune, insa, ca stimularea economisirii va avea o finalitate limitata deoarece vom asista si la o crestere a dobanzilor la credite (nu numai la depozite), fapt ce va determina o majorare a ratelor la creditele catre populatie si implicit o reducere a sumelor alocate economisirii. Chiar daca priveste cu atentie evolutia economisirii si a creditarii, tinta principala a BNR ramane inflatia, ultimele cresteri ale tarifelor la utilitati ducand indicele de crestere a preturilor pe luna septembrie la cel mai ridicat nivel de la inceputul anului. Potrivit explicatiilor oficiale, atenuarea presiunilor inflationiste (create prin cresterea tarifelor la utilitati) a fost argumentul central ce a stat la baza deciziei BNR de a urca dobanda de interventie. Este putin probabil insa ca, in lipsa unui raspuns din partea guvernului, respectiv a economiei reale, inflatia sa poata fi pastrata in limita de 14 la suta. Analistii anticipeaza deja ca, pe fondul lunilor de iarna - in care cresterea preturilor va fi mai accentuata -, rata anuala a inflatiei sa sara peste pragul de 14 la suta.