Banca Nationala momeste bancile cu dobanzi mai mari

* Guvernatorul Mugur Isarescu - nemultumit de dobanzile la depozite si de rata economisirii * Mesajul sau catre bancheri: Atentie, drum periculos!

In premiera absoluta, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a decis, iar guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat public, majorarea cu un punct procentual (de la 18,25 la 19,25) a dobanzii de interventie (dobanda la care BNR este dispusa sa atraga depozite de la bancile comerciale). "Cresterea este modesta, dar semnalul este important. Aceasta majorare este un castig pentru banci, deoarece le oferim un procent in plus, adica le dam mai multi bani. Este treaba bancilor sa vada cum vor folosi acest avantaj comercial", a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Mugur Isarescu. Anuntul BNR survine la aproape o saptamana dupa ce ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, afirmase ca, in urma intelegerii cu FMI, BNR va interveni prin majorarea dobanzii pentru temperarea cresterii creditului neguvernamental. Alegandu-si cuvintele cu maxima prudenta, Isarescu a explicat cum ar vrea sa fie inteles semnalul cresterii dobanzii de interventie. "Asa cum a rezultat si din comunicatul FMI, cu care suntem in totalitate de acord, situatia economica este, in general, favorabila. Exista insa riscuri potentiale, ce trebuie gestionate din vreme, printr-un mix echilibrat de politici economice, atat la nivelul guvernului, cat si al BNR", a explicat Isarescu. Totodata, oficialul BNR a mai spus ca este ingrijorat de nivelul inca insuficient de atractiv al ratelor dobanzilor bancare (n.r. - la depozite) si de evolutia ratei de economisire. "Asistam la o scadere a depozitelor in lei si o crestere a creditelor in moneda nationala. Aceasta tendinta nu mai poate continua. Dorim sa o inversam, adica sa temperam creditul in lei si sa crestem rata economisirii", a precizat guvernatorul BNR. Potrivit datelor oficiale, soldul creditelor la 30 iunie 2003, fata de 30 iunie 2002, arata o crestere in termeni reali, de 33,7 la suta, din care cea a imprumuturilor in lei era de 58,1 la suta. Tot din cifrele Bancii Nationale se observa, pe primul semestru, o scadere cu 5,3 la suta in termeni reali a depozitelor in lei in cazul firmelor si cu 0,1 la suta in cazul populatiei. Guvernatorul Isarescu a tinut sa precizeze ca, in nici un caz, BNR nu pledeaza in defavoarea creditarii, ci doar pentru o reducere a vitezei de crestere a acesteia. Sintetizandu-si plastic mesajul, el le-a spus bancherilor ca pe drumul creditarii au doua indicatoare: "Atentie, drum periculos! Atentie la radare!". Prin masura anuntata, Banca Nationala incearca, practic, sa loveasca doua tinte dintr-o data: pe de-o parte, sa ofere bancilor o alternativa mai banoasa de plasament a resurselor - temperand astfel apetitul acestora pentru credite, iar, pe de alta, sa stimuleze o crestere a dobanzilor la depozite, pentru a incuraja cresterea ratei economisirii. Vor fi dispuse bancile sa renunte la creditare, pentru a plasa bani la BNR, pentru un procent in plus si un risc zero? Intrebarea este cu atat mai legitima, cu cat batalia pentru cote de piata este din ce in ce mai mare. Bancherii nu sunt dispusi sa dea creditarea pe plasamentele BNR "Avand in vedere ca aceasta crestere nu este foarte mare, indraznesc sa cred ca efectele nu vor fi spectaculoase si ca bancile isi vor continua politica de creditare", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si prim-vicepresedinte al Alpha Bank. El spune ca, intr-un viitor foarte apropiat, nu intrevede o crestere a dobanzilor, dar ca, "daca decizia BNR va fi una pe termen lung si, in plus, va fi corelata cu alte masuri coercitive, atunci efectul va fi imediat". La randul sau, Bogdan Baltazar, presedintele CA al BRD-SocGen, afirma ca masura BNR este una de piata, prin care bancile sunt confruntate cu alternativa cresterii dobanzilor. "Deocamdata, nu ne gandim la asta. Nu vom inaspri conditiile de creditare, dar efectul deciziei BNR este evident: se incearca stimularea bancilor pentru a "deturna" o parte din plasamentele lor catre depozitele la Banca Centrala. Cand vom avea de-a face cu un credit pe muchie de cutit, voi prefera redirectionarea sumelor spre BNR. Cred insa ca efectul nu va fi fundamental si ca, in cel mai rau caz (pentru creditare), doar cateva procente din sume vor fi plasate la BNR. "Noi vrem sa incurajam creditarea si mai putin plasamentele la BNR sau in titluri de stat. Aceasta este strategia noastra. In ceea ce priveste politica de dobanzi, va depinde foarte mult si de evolutia pietei interbancare, care va fi influentata de aceasta masura, fapt ce ar putea duce si la cresterea dobanzii de referinta", afirma Rasvan Radu, vicepresedinte ale Raiffeisen Bank.