Banca Naţională încearcă oprirea aprecierii bruşte a leului

Scăderea dobânzii de politică monetară va conduce la ieşirea din ţară a unor fonduri străine speculative După ce, în urmă cu un an, banca centrală majora dobânda de intervenţie

Scăderea dobânzii de politică monetară va conduce la ieşirea din ţară a unor fonduri străine speculative

După ce, în urmă cu un an, banca centrală majora dobânda de intervenţie cu un punct procentual pentru a limita efectele presiunilor de creştere a preţurilor, reducerea ratei la 8% va influenţa atât randamentul depozitelor şi preţul creditelor, cât şi cursul de schimb al monedei naţionale.

Oficialii Băncii Naţionale au decis, la sfârşitul săptămânii trecute, reducerea dobânzii de politică monetară de la 8,75% la 8%. Asta pentru că rata inflaţiei a coborât, la finalul anului trecut, la 4,87%, sub ţinta de 5% a BNR, iar perspectivele privind evoluţia din acest an au şanse să fie pozitive. "Realizarea acestei performanţe s-a datorat politicilor monetare şi fiscale restrictive, coroborate cu deflaţia preţurilor volatile ale produselor alimentare, temperarea dinamicii preţurilor administrate şi aprecierea leului faţă de euro", precizează oficialii BNR. Astfel, pe parcursul anului trecut, preţurile la utilităţi nu au fost majorate, calendarul pentru creşterea acestor fiind devansat pentru 2007 şi 2008. Simultan, cursul mediu de schimb al monedei naţionale s-a apreciat cu aproape 3%.

Decizia de a reduce dobânda de politică monetară vine după ce, în luna februarie a anului trecut, oficialii băncii centrale au hotărât să majoreze nivelul de la 7,50% la 8,50%. În acel moment, presiunile de creştere a preţurilor de consum indicau o rata a inflaţiei mult peste cea ţintită de BNR.

Dobânzile ridicate au întărit moneda naţională

Nivelul ridicat al dobânzii de politică monetară a atras fondurile speculative străine, ceea ce a condus, implicit, la aprecierea leului. Pe de altă parte, scăderea ratei diminuează diferenţialul dintre dobânzile interne şi cele externe. Spre exemplu, unii speculatori străini preferă să plaseze banii în România, decât în piaţa monetară din Statele Unite sau în ţările din zona euro.

Unii analişti economici spun că reducerea dobânzii ar putea conduce la creşterea cursului de schimb. "Pe termen scurt vom vedea, probabil, o depreciere a leului, dar pe termen lung e posibil să avem şi o inflaţie mai mare", consideră Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, citat de NewsIn. De asemenea, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, susţine că, după această măsură, moneda naţională s-ar putea deprecia, în următoarea lună, chiar şi până la 3,40 lei/euro şi e posibil ca, luni dimineaţă, cotaţiile de tranzacţionare să arate o întărire a monedei europene în raport cu leul. Totuşi, chiar şi în condiţiile unei dobânzi de politică monetară de 8%, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale şi de Est. Spre exemplu, numai în Ungaria, dobânda practicată de banca centrală este de 8%, în timp ce în ţări precum Polonia, Slovacia sau Republica Cehă, nivelul variază între 4,75% şi 2,50%. Astfel, nivelul dobânzilor ar putea fi considerat în continuare atractiv pentru speculatorii străini. "Problema va fi dacă leul nu se va deprecia nici în urma acestei măsuri drastice luate de BNR. În plus, mi-e teamă că, şi în condiţiile de depreciere a leului, deficitul comercial va continua să se adâncească pentru că România încă face importuri obligatorii pentru export", a mai spus Cabat.

Astfel, în cazul în care leul nu se va deprecia comparativ cu euro, deficitul comercial s-ar putea deteriora chiar şi peste nivelul actual. Spre exemplu, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, la finalul anului trecut, diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a adâncit la peste 11,7 miliarde de euro, cu 50% mai mult decât valoarea înregistrată în 2005. Mai mult, pentru anul curent, cele mai multe estimări indică o continuare a adâncirii dezechilibrului extern. Iar evoluţia ar putea majora riscul unei deprecieri bruşte a leului, ca urmare a unor retrageri masive de capitaluri speculative.

Dobânzile la depozite vor scădea mai repede decât cele la credite

Reducerea dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale va conduce, în primul rând, la scăderea dobânzilor oferite pentru plasamentele în depozite la termen. Asta pentru că băncile comerciale nu mai sunt încurajate să ofere rate înalte pentru economiile populaţiei şi companiilor, bani pe care ulterior putea să îi plaseze în depozite BNR prin intermediul operaţiunilor din piaţa monetară. Iar costurile împrumuturilor se vor diminua mai încet decât dobânzile pentru depozite, pentru că instituţiile de credit vor încerca să îşi menţină o rată de profitabilitate cât mai mare.

Problema va fi dacă leul nu se va deprecia nici în urma acestei măsuri drastice luate de BNR
Dragoş Cabat
vicepreşedinte Asociaţia CFA România

Moneda naţională s-ar putea deprecia, în următoarea lună, chiar şi până la 3,40 lei/euro
Ionuţ Dumitru
analist-şef Raiffeisen Bank