Banca Naţională încearcă, în acest an, să consolideze inflaţia sub 5%

Ţinta de inflaţie de la sfârşitul anului 2007 este de 4,6%, respectiv de 4,1% în 2008 Chiar dacă inflaţia a coborât la 4,87% la finele anului trecut, nivelul mediu înregistrat pe

Ţinta de inflaţie de la sfârşitul anului 2007 este de 4,6%, respectiv de 4,1% în 2008

Chiar dacă inflaţia a coborât la 4,87% la finele anului trecut, nivelul mediu înregistrat pe parcursul lui 2006 a fost de 6,56%. Iar acesta este criteriul principal pentru caracterizarea stabilităţii preţurilor şi adoptarea euro.

După ce în anul 2006, rata inflaţiei aproape s-a înjumătăţit, în anul curent, oficialii Băncii Naţionale vor să consolideze un ritm mediu de creştere a preţurilor de consum sub 5% pe an. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus ieri, cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei, că anul 2006 a fost unul în care s-a dovedit faptul că politicile macroeconomice restrictive au dat rezultate şi în ţara noastră. Mai mult, în ciuda acestor restricţii, creşterea economică a fost semnificativă.

Procesul de dezinflaţie a fost ajutat, pe lângă politicile macroeconomice, şi de aprecierea monedei naţionale, scăderea preţurilor produselor alimentare şi reducerea cotaţiilor internaţionale ale petrolului. În plus, guvernatorul BNR a precizat că printre factorii ce au determinat scăderea inflaţiei se numără şi intensificarea concurenţei în comerţul cu amănuntul. Extinderea marilor lanţuri de magazine de retail a sporit puterea de negociere, contribuind la limitarea presiunilor de creştere a preţurilor.

Totodată, anticipaţiile inflaţioniste ale analiştilor economici s-au diminuat. Mugur Isărescu a arătat faptul că, în ultima parte a anului trecut, diferenţa dintre inflaţia medie estimată de mediul economic şi cea raportată de Institutul Naţional de Statistică s-a redus cu aproape un punct procentual.

Astfel, pentru sfârşitul anul curent, oficialii Băncii Naţionale estimează o rată a inflaţiei de 4,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de raportul precedent. Iar pentru anul viitor, când ţinta de inflaţie este de 3,8%, banca centrală estimează un nivel de 4,1%. Prin aceste evoluţii, oficialii BNR încearcă să consolideze ritmul de creştere a preţurilor de consum sub 5%. "Indiferent de cât va fi rata inflaţiei la sfârşitul anului, noi consolidăm nivelul mediu", a explicat Isărescu. Astfel, chiar şi dacă inflaţia va fi de 5% în decembrie 2007, ritmul mediu anual va fi de 4,6%. Iar acest nivel este important, fiind unul dintre criteriile de la Maastricht pentru adoptarea monedei unice europene.

Multiple presiuni de creştere a preţurilor în 2007

Printre principalele riscuri ce planează asupra evoluţiei inflaţiei din anul curent, cel mai important ţine de creşterile salariale. "Marele pericol vine din partea sectorului bugetar, pentru că cel privat, dacă nu are resurse, nu acordă majorări", a explicat Isărescu. Astfel, în cazul în care creşterile salariale vor fi peste nivelul productivităţii muncii, atunci puterea de cumpărare a populaţiei va fi erodată. Adică, deşi salariul este mai mare, faptul că vor fi mai mulţi bani în economie decât produse şi servicii va conduce la creşterea preţurilor. Şi, de fapt, în ciuda creşterii salariului, venitul real se va reduce. "Spirala salarii - preţuri este cea mai periculoasă. Nu mai trebuie să trăim experienţa prin care deja am trecut", a subliniat guvernatorul BNR.

În plus, un alt pericol inflaţionist vine din partea execuţiei bugetare. În cazul în care deficitul bugetar va fi peste nivelul programat de guvern pentru acest an - 2,8% din produsul intern brut - atunci efectele se vor regăsi în creşterea preţurilor. Nu în ultimul rând, o altă serie de incertitudini inflaţioniste este reprezentată de anul agricol şi evoluţia preţurilor alimentare, cotaţia internaţională a ţiţeiului şi a gazelor naturale, dar şi mişcările cursului de schimb. Astfel, chiar dacă moneda naţională s-a apreciat puternic comparativ cu euro datorită intrărilor masive de fonduri străine, apare şi riscul inversării fluxului de capital şi al deprecierii leului. În plus, scăderea cursului de schimb măreşte atractivitatea împrumuturilor în valută, ceea ce implică o supraexpunere la risc valutar. Spre exemplu, în decembrie 2006, aproape 47% din soldul creditelor era în valută, ritmul de creştere fiind de peste 30%. Iar în cazul unei deprecieri puternice a leului, este posibil ca o parte din cei împrumutaţi în valută să nu mai poată rambursa creditele.

Unul dintre motivele ce ar putea conduce la creşterea cursului de schimb vine din partea nivelului ridicat al deficitului de cont curent. Pentru anul trecut, guvernatorul BNR a estimat un sold negativ de 10,5% din produsul intern brut. Mai mult, o parte dintre analiştii economici avertizează că, spre finalul anului curent, este posibil ca fondurile străine să-şi retragă banii din România ca urmare a adâncirii deficitului de cont curent şi să asistăm la deprecierea leului. Chiar şi analiştii Dansk Bank, ce urmăresc evoluţiile macroeconomice din statele Europei Centrale şi de Est, avertizează că leul ar putea fi supraevaluat chiar şi cu 20%.

BNR începe să obţină profit

Chiar dacă rezultatul operaţional, din acest an, al Băncii Naţionale, va fi pe pierdere, ultimele luni ale anului 2006 au adus profit BNR. Astfel, Mugur Isărescu a precizat că, începând cu luna septembrie a anului trecut, banca centrală a înregistrat profit, nivelul fiind în creştere în fiecare lună. "Bănuiesc că, în ianuarie, profitul este chiar mai mare", a adăugat guvernatorul BNR.

Pericolul creşterii salariilor peste nivelul productivităţii vine din partea sectorului bugetar, pentru că cel privat, dacă nu are resurse, nu acordă majorări
Mugur Isărescu
guvernatorul BNR