Bănăţenii sunt cei mai mari restanţieri la bănci

Populaţia şi firmele din vest aveau la finele primului trimestru restanţe de aproape 10% din valoarea creditelor contractate. Valoarea restanţelor înregistrate de populaţie şi companii la credite a crescut cu peste 10% în primele trei luni, până la echivalentul a 4,3 miliarde de euro.

Românii şi companiile de pe piaţa locală au resimţit criza şi în primele trei luni ale acestui an. Iar asta se poate observa din comportamentul de plată a ratelor la creditele contractate de la băncile comerciale. Valoarea restanţelor la împrumuturi a crescut cu 10,1% în perioada menţionată, în special pe fondul avansului înregistrat pe componenta în valută, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Soldul ratelor neachitate la timp la creditele în valută a crescut în intervalul ianuarie-martie 2011 cu 16,3%, până la echivalentul a 2,3 miliarde de euro. Şi asta în ciuda aprecierii leului în raport cu moneda europeană cu aproape 4% de la începutul anului. Restanţele în lei au urcat cu 8,3%, la două miliarde de euro. Astfel, ponderea restanţelor în totalul creditelor a ajuns la finele lunii martie la 8,66%

Oltenii, cei mai responsabili

Cei mai mari restanţieri la credite, în funcţie de ponderea sumelor restante în total credite, sunt locuitorii şi firmele din Regiunea Vest. Bănăţenii aveau la finele lunii martie restanţe de 342 de milioane de euro, reprezentând 9,83% din totalul împrumuturilor contractate. Aceştia sunt urmaţi în topul restanţierilor de populaţia şi companiile din Centru (9,66%) şi Nord-Est (9,52%).

La polul opus se situează Regiunea Sud-Vest, cu restanţe de 208 milioane de euro, reprezentând 6,62% din valoarea creditelor. Şi companiile, şi populaţia din Bucureşti şi din Regiunea Sud au înregistrat ponderi mai mici ale restanţelor în totalul împrumuturilor, respectiv de 8,16%. Totuşi, în valoarea nominal, Capitala deţine cel mai mare volum al sumelor restante, de peste 1,6 miliarde de euro, reprezentând peste o treime din total.