Babiuc nu împarte banii Camerei de Comerţ cu contestatarii săi

Babiuc a dat un ultimatum de o lună camerelor judeţene care au părăsit joi Adunarea Generală a CCIR, cerându-le să revină la sistemul cameral unic. Cele 26 de camere judeţene fac parte din

Babiuc a dat un ultimatum de o lună camerelor judeţene care au părăsit joi Adunarea Generală a CCIR, cerându-le să revină la sistemul cameral unic. Cele 26 de camere judeţene fac parte din gruparea avocatului Mihail Vlasov, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie de la Iaşi, iar miza este împărţirea veniturilor de la centru.
După ce au pierdut Oficiul Registrului Comerţului, care a trecut la Ministerul Justiţiei în 2002, printr-o decizie a Guvernului Năstase, Camerele de comerţ s-au confruntat cu scăderea drastică a veniturilor. Acest efect a fost mai puţin simţit la Bucureşti, unde atât Camera de Comerţ a României, dar şi sora ei, Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti deţin câte 35% din acţiunile Romexpo, principalul aducător de venituri. În plus, la Bucureşti sunt înregistrate unele dintre cele mai mari firme din România, de exemplu Dacia Renault, chiar dacă aceasta este localizată în Argeş. Din cei 270.000 de membri din sistemul cameral, peste 200.000 sunt înregistraţi la Bucureşti atât direct, dar şi prin intermediul a 100 de organizaţii patronale sau Camere de comerţ bilaterale. Preşedintele Camerei de Comerţ a Bucureştiului, ştefan Popa, spune că protestatarii nu însumează nici 10% din totalul membrilor, şi, în afară de Bacău şi Braşov, celelalte Camere sunt mici şi cu venituri nesemnificative. Babiuc a recunoscut că statutul CCIR, aşa cum este conceput în momentul de faţă, are probleme grave, şi că există o comisie care studiază modificarea acestuia. Noul statut ar putea să fie propus adunării generale în ianuarie 2007.