BNR promite că euro nu va ajunge la 4 lei

Pentru a calma piaţa, banca centrală poate interveni inclusiv printr-o nouă majorare a dobânzii de politică monetară Reprezentanţii BNR susţin că moneda naţională îşi va relua

Pentru a calma piaţa, banca centrală poate interveni inclusiv printr-o nouă majorare a dobânzii de politică monetară

Reprezentanţii BNR susţin că moneda naţională îşi va relua tendinţa de apreciere în următorul an, timp în care nu este exclusă majorarea dobânzii de politică monetară. Mai mult, Valentin Lazea, economisul-şef al BNR, a precizat, într-un interviu acordat BBC, că euro nu va ajunge la pragul de 4 lei, vehiculat de analişti pentru prima jumătate a anului în curs.

Banca centrală a anunţat, ieri, un curs de referinţă de 3,7690 lei/euro, după ce la deschiderea şedinţei inerbancare cotaţia euro depăşise pragul de 3,8 lei. BNR a intervenit din nou şi a sterilizat 530 de milioane de lei din piaţa interbancară, în depozite cu scadenţa la o săptămână, la o dobândă anuală fixă de 8%.

De la jumătatea anului trecut, moneda noastră naţională a început să se deprecieze în faţa euro, de la 3,10 la 3,78 lei/euro, în condiţiile în care din 2004 până la sfârşitul lui iunie 2007 leul se apreciase relativ constant.
Redresarea cursului de schimb depinde, însă, în mare măsură, de factorul extern, respectiv de continuarea crizei "subprime" a creditelor ipotecare cu grad mare de risc.

Randamentele la euro, mai tari ca bursa

De-a lungul anului trecut, plasamentele în acţiuni listate pe Bursă sau RASDAQ ori în unităţi de fond aduceau plusuri semnificative investitorilor, în timp ce păstrarea economiilor în valută însemna pierderi. Acum, pe fondul creşterii euro şi al declinului Burselor din ultima perioadă, lucrurile s-au inversat: păstrarea de euro aduce câştig, iar investiţia în acţiuni se dovedeşte a fi nerentabilă.

Dacă la jumătatea lui 2007, randamentele la 12 luni pentru cele mai lichide companii listate la BVB marcau un plus de 40,7%, ieri, randamentul pentru acelaşi plasament, calculat tot pentru un interval de un an, indica o scădere de 7,9%. În acelaşi timp, randamentele obţinute pe RASDAQ s-au diminuat de la +235,2% (iulie 2007) la +60,8% (ianuarie 2008). "În general, randamentele plasamentelor în acţiuni diferă în funcţie de dimensiunile companiilor emitente.

Aşa se explică faptul că pe fosta piaţă electronică Rasdaq - care cuprinde companii mici - randamentele au fost întotdeauna mai mari comparativ cu randamentele obţinute la Bursa de Valori Bucureşti. Acţiunile mici implică deţineri mai concentrate şi o lichiditate scăzută, care uneori face foarte dificilă lichidarea lor din portofolii", explică Florin Ilie, Head of equity markets în cadrul ING România.

Pe ultimele 12 luni, aprecierea euro faţă de leu este de 11,19% şi este depăşită ca randament, pe ansamblul perioadei, doar de investiţiile în acţiuni pe piaţa RASDAQ (+60,8%). Potrivit datelor furnizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest, investiţiile în fondurile mutuale au avut un rezultat mediu negativ de minus 2,4%. Cei care şi-au transformat leii în dolari, în urmă cu un an, înregistrează la momentul actual o pierdere de 1,82%.

Şi depozitele în lei se anunţă atractive

În opinia lui Cătălin Măciucă, dealer la MKB Romexterra Bank, depozitele în lei vor aduce cele mai înalte randamente. "Mizez pe leu din două motive. Primul este reprezentat de diferenţialul de dobândă, care oferă un avantaj plasamentelor în lei. În plus, mă aştept la o apreciere a leului, ceea ce va aduce un câştig plasamentelor în lei, din diferenţialul de curs valutar şi dobândă.

Or, acestea vor aduce randamente indiferent de politica BNR, mai ales că o majorare a referinţei ar creşte dobânzile", ne-a declarat dealerul.

Cu toate acestea, o parte dintre analişti se menţin pe poziţii şi reafirmă posibilitatea unui curs de schimb la pragul de 4 lei/euro.

Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Finacial Analyst (CFA) îşi menţine în continuare părerea privitoare la echilibrul cursului de schimb: "Valoarea de echilibru a cursului de schimb este de 4 lei/euro şi, până la sfârşitul anului, chiar vom ajunge la această paritate". Reprezentantul CFA este de părere că e oarecum firesc ca Banca Naţională să transmită un astfel de mesaj.

"Este posibil ca BNR să încerce să utilizeze cuvântul ca instrument pentru a obţine reacţii pe piaţă, deşi nu ştiu în ce măsură va obţine efectele dorite. Un medic îi va spune pacientului că se va face bine, chiar dacă nu e întotdeauna aşa", a declarat, pentru "Adevărul", Dragoş Cabat.

Nici revenirea uşoară a cursului de schimb nu a fost pusă pe seama declaraţiilor oficialului băncii centrale. Florin Constantinescu, dealerul Băncii Comerciale Carpatica a explicat, pentru NewsIn, că declaraţiile făcute de economistul-şef al BNR nu au ajutat neapărat cursul, dar au reprezentat o confirmare a ideii care există deja în piaţă, că acest nivel ar fi exagerat. "Cred că ar fi un prag psihologic, aşa cum a fost şi cel de 3 lei/euro, care ar crea isterie în piaţă, mai ales printre jucătorii mici, în condiţiile în care deja există panică", conchide Constantinescu.