BNR a luat la ochi creşterile salariale

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a găsit o explicaţie pentru faptul că avem printre cele mai mari rate ale inflaţiei din Europa - suntem ţara unde cresc foarte repede şi salariile.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a găsit o explicaţie pentru faptul că avem printre cele mai mari rate ale inflaţiei din Europa - suntem ţara unde cresc foarte repede şi salariile.

Este clar că inflaţia rămâne marea enigmă a economiei româneşti. Deşi avem condiţii naturale pentru agricultură, explodează preţurile alimentelor.

Deşi suntem mai puţin dependenţi decât alţi europeni de importurile de resurse energetice, explodează preţurile la utilităţi. Deşi continuăm să avem printre cele mai mici salarii din Europa, explodează costurile de producţie.

Pretenţiile salariale ale angajaţilor ar fi una dintre principalele cauze ale creşterii inflaţiei

Reizbucnirea inflaţiei nu are încă o explicaţie clară. Deocamdată, faptul că s-au scumpit mâncarea şi energia nu se explică prin creşterea revendicărilor salariale.

România este singura ţară din zonă care a avut creşteri ale salariului mediu de două cifre - ceea ce, într-un scenariu pesimist, ar putea adânci inflaţia, a declarat, ieri, pentru NewsIn, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

"Nu avem o măsură farmaceutică a influenţei creşterii salariului mediu brut asupra inflaţiei, însă este evident că dintre ţările în tranziţie, din zonă, numai în România salariile au crescut cu peste 20% faţă de anul trecut. În Ucraina, anul trecut a avut loc o creştere a salariilor de 40% şi o inflaţie de 30%. Nu vreau să spun că am putea ajunge la asemenea rate ale inflaţiei, însă este clar că nu poţi avea o creştere de 25% a salariilor şi o inflaţie de 5%", a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

O problemă de structură a economiei

"Salariile sunt un factor, dar nu cel determinant în creşterea inflaţiei", consideră Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată. Inflaţia, la noi, este mai degrabă de natură structurală decât monetară, adică indiferent de nivelul salariilor - chiar dacă rămân neschimbate multă vreme - preţurile tot vor creşte. O cauză majoră ar fi că nu avem încă o producţie agricolă importantă şi, în consecinţă, depindem de importuri", a declarat directorul GEA, citat de NewsIn.

Analistul Daniel Dăianu apreciază că "Inflaţia mult mai înaltă din 2008, chiar dacă se va tempera spre sfârşitul anului, este, în opinia mea, legată mai mult de şocurile externe. Fără îndoială că şi salariile au contribuit, însă cred că efectul acestora este mai evident în creşterea deficitelor", arată analistul Daniel Dăianu.

Inflaţie de paradoxuri româneşti

De ce s-a (re)inflamat inflaţia? - rămâne încă o întrebare deschisă. Tabelul alăturat arată că nu se poate vorbi de o legătură strânsă între revendicările salariale şi inflaţie. În iunie anul trecut, inflaţia era "salvată" de agricultură (creştere anuală la preţurile mărfurilor alimentare de 1%).

Dar, în iunie 2008, am avut printre cele mai mari creşteri din UE la alimente (12%, după calculele Eurostat, serviciul de statistică al UE) - chiar dublu în comparaţie cu o ţară muntoasă precum Grecia. La capitolul apă, electricitate, combustibili, suntem înregistraţi cu o creştere de 7%, dublu faţă de Austria, spre exemplu.

De notat însă că Austria depinde, potrivit aceloraşi statistici europene, de importurile energetice în proporţie de 73%, în timp ce în România, rata de dependenţă energetică este de numai 30%.