BNR: Cursul de schimb, un şoc pentru companii

în măsură să producă "şocuri importante", prin nivelul ridicat al îndatorării companiilor în monedă străină, precum şi gradului important de euroizare a economiei autohtone. Acest risc

în măsură să producă "şocuri importante", prin nivelul ridicat al îndatorării companiilor în monedă străină, precum şi gradului important de euroizare a economiei autohtone. Acest risc potenţial este estompat însă, potrivit BNR, de prezenţa importantă a investitorilor din UE, mai puţin expuşi volatilităţii euro/leu. Pe de altă parte, din cauza ponderii mari a datoriei private externe şi a creditelor bancare interne în valută, de 14% din totalul datoriilor în 2005, este "posibil ca un şoc semnificativ pe cursul de schimb (în direcţia deprecierii) să genereze efecte adverse sistemice".

Mai bine cu datorii la terţi decât la bănci
BNR constată că eficienţa alocării resurselor de către companii nu este mulţumitoare, cu toate că se constată o tendinţă de îmbunătăţire a situaţiei. În schimb, companiile continuă să nu recurgă la credite bancare decât în foarte puţine cazuri, una dintre principalele surse de finanţare rămânând arieratele. Astfel, anul trecut, pentru 63,4% din companii, creditele comerciale şi arieratele, la care se adaugă veniturile înregistrate în avans şi provizioanele, au reprezentat principala sursă de finanţare, procent în scădere faţă de 2004, când s-a situat la 66,6%. Ponderea restanţelor faţă de companii şi bănci s-a redus uşor anul trecut, în detrimentul arieratelor între companii. Doar 8% din companiile româneşti deţin un credit bancar, printre motivele care stau la baza acestei situaţii BNR amintind de costul ridicat al împrumutului, lipsa unor proiecte viabile, existenţa unor surse de autofinanţare ridicate în posesia companiilor.
Oamenii de afaceri se declară de acord cu previziunile BNR privind impactul cursului de schimb asupra bunului mers al întreprinderii, dar reclamă lipsa de predictibilitate şi ecartamentul foarte mare de curs. "Când ecartamentul de curs este foarte mare, când nu există încă un Cod Fiscal finalizat, investitorii nu pot previziona un plan de afaceri. BNR şi-a propus un obiectiv ferm, şi anume ţintirea inflaţiei, şi a anunţat în repetate rânduri că va folosi orice pârghii ca să îşi atingă scopul. Am văzut însă ce s-a întâmplat anul trecut: inflaţia a depăşit culoarul de variaţie stabilit, iar deficitul comercial a fost unul fără precedent", declară Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare.

Topul celor mai riscante afaceri pentru bănci
În 2005, ponderea restanţelor faţă de companii şi bănci s-a redus uşor, în detrimentul arieratelor între companii, care au crescut la 49,3% din total (de la 47,7% în 2004). În acelaşi timp, 12,8% din totalul arieratelor companiilor au fost impozitele şi taxele neonorate la stat. Agricultura este domeniul cu cea mai mare probabilitate de nerambursare a creditelor, indicator calculat de BNR la 5,51%, cu toate că volumul creditelor acordate întreprinderilor din acest sector este cel mai mic, de 904,5 milioane RON (la 30 iunie 2005). Urmează firmele din industrie şi energie, cu o probabilitate de 3,34% de nerambursare a creditului, şi de construcţii, cu 2,74%. Firmele din domeniul serviciilor, comerţului şi transporturilor prezintă cel mai mic risc de a nu returna banii împrumutaţi, de 1,41%.

"Cursul de schimb poate produce "şocuri importante", prin nivelul ridicat al îndatorării companiilor în monedă străină, precum şi gradului important de euroizare a economiei autohtone."
BNR
raportul asupra stabilităţii financiare

"Cea mai mare provocare este cursul euro/leu. Nu este posibilă o variaţie a cursului de la 37.000 la 33.000 de lei /euro, în numai câteva luni. Se stabilesc preţurile la începutul anului şi când euro scade faţă de leu, furnizorii sunt aproape de faliment şi noi îi vrem alături de noi pe termen lung"
Constantin Stroe
vicepreşedinte Dacia Renault

"Când ecartamentul de curs este foarte mare, când nu există încă un Cod Fiscal finalizat, investitorii nu pot previziona un plan de afaceri"
Maria Grapini
preşedinta Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare