Avem o nouă lege pentru promovarea energiei regenerabile. Cât ne va costa energia curată?

Noua lege a energiei regenerabile, reprezentând o variantă modificată a Legii 220 din 2008, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Deşi investitorii din domeniu aşteaptă de mai bine de doi ani această lege, prevederile ei vor fi aplicate abia spre sfârşitul anului, după elaborarea legislaţiei secundare şi după avizul Comisiei Europene.

Care este contextul în care apare Legea 139/2010, aşa cum a fost denumită noua lege, şi ce aduce ea în plus?

Directiva europeană privind promovarea resurselor regenerabile de energie stabileşte o ţintă de 20% pentru ponderea energiei nepoluante în consumul total de electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. România şi-a luat însă angajamentul de a ajunge la o pondere de 24%. Aceasta în condiţiile în care, în 2005, hidrocentralele şi biomasa folosită în mediul rural produceau deja energie nepoluantă care înseamna 17% din consum.

Prin legislaţia elaborată atunci, producătorii de energie regenerabilă primesc câte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat în reţea, certificate pe care le pot valorifica pe o piaţă specializată. În acelaşi timp, furnizorii sunt obligaţi să cumpere un anumit număr de certificate, proporţional cu energia comercializată.

Mai multe certificate verzi

Însă, de atunci, s-au construit doar câteva turbine eoliene şi hidrocentrale mici. Astfel că România a schimbat legislaţia care încuraja investiţiile în acest domeniu, acordând mai multe certificate verzi producătorilor prin Legea 220 din 2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei Europene.

La mijlocul lunii iunie, parlamentarii au aprobat modificarea legii, clarificând anumite aspecte care au făcut imposibilă aplicarea ei până acum şi, totodată, majorând numărul certificatelor pe care le primesc investitorii. 

Astfel, producătorii de energie eoliană primesc două certificate verzi până în 2017 şi unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat în reţea. Pentru energia electrică produsă în microhidrocentralele noi, producătorii au dreptul la trei certificate pentru fiecare MWh, două certificate dacă microhidrocentralele sunt retehnologizate şi un astfel de document pentru 2 MWh, dacă centralele nu au fost modernizate.

Pentru producerea de energie din biomasă, biogaz şi sursă geotermală se acordă trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv şase, vor primi producătorii de energie electrică solară (energie fotovoltaică), întrucât investiţiile în acest fel de centrale sunt foarte mari.

Noul act normativ stabileşte şi faptul că furnizorii trebuie să achiziţioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializată în acest an, urmând ca ponderea să crească la 20% în 2020. Un certificat verde se va putea tranzacţiona la o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro.

Legislaţie atractivă

„Legislaţia pe care a pregătit-o România este una dintre cele mai avansate şi atractive din Europa", a declarat pentru „Adevărul" Carmen Neagu, director general pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al GE Energy.

Într-adevăr, luând doar exemplul eolienelor, preţul obţinut de producători pentru un MWh va fi triplu faţă de energia tradiţională, întrucât, la preţul propriu-zis al energiei, de circa 35 de euro (cât a fost anul trecut), se adaugă valoarea celor două certificate verzi.

Însă şi costurile instalării unui MW eolian sunt duble faţă de o centrală clasică, ajungând la 1,6-1,8 milioane de euro. Dacă vorbim de energia fotovoltaică, preţul acesteia creşte chiar de şapte ori faţă de energia clasică, însă şi costurile instalării unui astfel de echipament sunt pe măsură.

Energie curată, dar scumpă

Cine plăteşte toate aceste stimulente? Toţi consumatorii din România, inclusiv populaţia.

Potrivit calculelor „Adevărul", în momentul în care vor fi instalate capacităţi eoliene de 4.000 de MW, cât este capacitatea de preluare a actualului sistem energetic naţional, suma necesară pentru acordarea stimulentelor pentru producători va depăşi 700 de milioane de euro pe an, în cazul în care certificatele vor fi tranzacţionate la valoarea lor maximă.

Astfel că fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din România va contribui la susţinerea eolienelor, în medie, cu 80 de euro anual, prin preţul final al energiei.

Şase miliarde de euro din vânt

Printre companiile mari care au proiecte avansate în România se numără CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal şi Petrom, investiţiile acestora însumând aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se aşteaptă punerea în funcţiune a unor capacităţi eoliene cu puteri între 400 şi 600 de MW.

România va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est în domeniul energiei eoliene în următorii trei ani, când vor fi instalate capacităţi cuprinse între 1.800 şi 3.300 MW, a declarat Ionel David, reprezentant al Asociaţiei Române pentru Energia Eoliană (AREE).

Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins între 1,6 şi 1,8 milioane de euro, ceea ce înseamnă că proiectele eoliene pe care le estimează Asociaţia pot necesita investiţii între trei şi şase miliarde de euro. „Vor fi create aproximativ 5.000 de locuri de muncă", a spus la rândul său Dana Duică, director executiv al AREE.

Oricine poate produce energie verde

Noua lege oferă şi posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de această schemă de sprijin, nu doar firmelor. Academicianul Ionuţ Purica, expert în domeniu, vede în acest lucru o compensare a faptului că toţi va trebui să susţinem energia verde.

„Orice persoană are posibilitatea, prin această lege, să producă energie regenerabilă şi să beneficieze de certificate verzi", a explicat Purica.

Chiar şi aşa, procesul de realizare a unei astfel de investiţii este greoi, fiind necesare 47 de aprobări de la peste 20 de instituţii în cazul eolienelor. „Întregul lanţ de avizare durează foarte mult, chiar şi 18 luni. Pot trece trei ani până la finalizarea proiectului", a declarat, pentru „Adevărul", Dana Duică.