Avem cea mai mare creştere agricolă din UE

România a dat lovitura cu agricultura: veniturile din acest sector au crescut de şapte ori mai mult decât media generală europeană.

România înregistrează cea mai mare creştere a veniturilor din UE (+43,7%) pentru muncitorii din agricultură, de aproape şapte ori mai mult decât media europeană, după ce recolta de anul acesta a ajutat decisiv indicatorii economici ai ţării.

Venitul real al muncitorilor din agricultura UE a crescut anul acesta cu 6,7% la jumătate faţă de procentul de anul trecut estimat la 12,6%, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, care a făcut pentru prima dată aceste calcule.

Creşterea venitului agricol real de anul acesta este în principal rezultatul unei creşteri a valorii recoltei raportat la preţurile de producător (+7,5%). Costurile de producţie au crescut şi ele cu 9,7%. Scăderea în termeni reali a valorii subvenţiilor cu 1,2% şi deprecierea cursului au avut influenţe nesemnificative.  Venitul real pe lucrător agricol în 2011 a crescut în 19 state membre şi a scăzut în opt.

Cum am ajuns în zona de încredere

Cele mai mari creşteri sunt înregistrate în România (43,7%), Ungaria (41,8%), Irlanda (30,1%), Slovacia (25,3%), Luxemburg (25,2%), Republica Cehă (23,5%), Bulgaria (23,2%) şi Danemarca (20,2%). Cele mai mari scăderi în Belgia (-22,5%), Malta (-21,2%), Portugalia (-10,7%) şi Finlanda (-9,6%). Aceste estimări se bazează pe datele furnizate de autorităţile naţionale din statele membre.

Performanţele României de anul acesta din agricultură au adus în zona de încredere majoritatea indicatorilor economiei (inflaţie, PIB, raport între exporturi şi importuri sau între veniturile şi cheltuielile publice).

Mecanismul prin care agricultura a salvat economia este simplu: pe fondul recoltelor bogate, alimentele, fructele şi legumele s-au ieftinit aproape patru luni consecutiv (un record al perioadei postdecembriste), fapt care a tras în jos inflaţia până la cote nemaiîntâlnite după Revoluţie. Iar ploile sosite la timp i-au determinat pe fermieri să iasă în câmp cu toate forţele, angrenând şi celelalte activităţi din economie care contează în calculul Produsului Intern Brut. În fine, pe fondul unei cereri susţinute - mai ales dinafara Uniunii Europene - şi al recoltei româneşti peste aşteptări, exporturile agricole au crescut substanţial, reducând deficitul comercial şi, prin angrenare, pe cel de cont curent.

12,3% este creşterea agriculturii în primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2010.