Autorităţile încearcă să rezolve criza de locuinţe

un număr de apartamente pe care le închiriază persoanelor aflate pe listele de priorităţi ale primăriilor, pe de altă parte schimbă faţa oraşului pe banii investitorilor. În contrapartidă,

un număr de apartamente pe care le închiriază persoanelor aflate pe listele de priorităţi ale primăriilor, pe de altă parte schimbă faţa oraşului pe banii investitorilor. În contrapartidă, consiliile locale pun la bătaie terenurile pe care urmează să apară ansamblul rezidenţial.
Bucureştiul pare să stea cel mai prost la capitolul suprafeţe libere, din cauza numărului mare de cereri de retrocedare, cel puţin aşa afirmă Adriean Videanu, primarul general al Capitalei. "Peste 80% din potenţialul de suprafeţe pe care s-ar putea construi este în prezent blocat de revendicări. Până nu se soluţionează aceste solicitări, noi nu putem să dăm nicio utilitate acelor zone", ne-a declarat edilul-şef al Capitalei.

Cartier, în loc de unităţi militare la Bucureşti
Cum terenuri libere în Bucureşti nu prea mai sunt, autorităţile se orientează către periferie, unde mai există zone pe care se pot dezvolta proiecte rezidenţiale. Primarul general a pus ochii pe o asemenea suprafaţă, de aproximativ 304 hectare, delimitată de Prelungirea Ghencea şi şoseaua Antiaeriană. Proprietarul este deocamdată Ministerul Apărării Naţionale, însă Videanu se bazează pe promisiunea premierului Călin Popescu Tăriceanu de a trece terenurile - pe care în prezent funcţionează cinci unităţi militare - în administrarea municipalităţii. Aici urmează să apară un ansamblu rezidenţial care va cuprinde peste 15.000 de locuinţe, prin asocierea municipalităţii cu un investitor imobiliar. "Până la sfârşitul anului vrem să elaborăm caietul de sarcini al proiectului", spune optimist edilul-şef. În privinţa formulei de parteneriat, primăria va pune la dispoziţie terenul şi va viabiliza toată zona, afacere din care va câştiga un număr de apartamente. Locuinţele vor fi închiriate tinerilor şi persoanelor evacuate din casele naţionalizate. Dacă lucrurile vor merge bine, întregul cartier va fi finalizat în doi ani.

La Cluj-Napoca, PPP, rentabil pentru primărie
Un cartier de 1.000 de locuinţe va fi construit pe o suprafaţă de 203 hectare din zona bd Muncii - Păşunea Someşeni din Cluj-Napoca, în baza unui parteneriat încheiat între Consiliul local şi o firmă de construcţii. Mai bine de o treime din totalul de locuinţe urmează să intre în proprietatea primăriei. La acestea se mai adaugă un număr de apartamente rezultate ca materializare a cotei de profit ce revine Consiliului local, care deţine 51% din societatea comercială înfiinţată pentru construirea cartierului. "Toate casele vor avea un caracter social", explică Raimonda Boian, reprezentantul Primăriei Cluj-Napoca. În plus, investitorul imobiliar va construi pe cheltuiala lui şcoală, primărie de cartier, sediu de poliţie, cabinet medical, dar şi infrastructura necesară, zonele verzi şi iluminatul public al întregului cartier. În următorii cinci ani, toate aceste amenajări vor trece în proprietatea municipiului Cluj-Napoca, termenul de finalizare al ansamblului rezidenţial fiind de trei ani. Deocamdată, proiectul se află în faza de licitaţie.

Sapte parteneriate la Braşov
Oraşul de la poalele Tâmpei a atras şapte parteneriate în domeniul construirii de locuinţe, în toate fiind implicate firme locale. George Scripcaru, primarul Braşovului, spune că la un număr de 30 de apartamente construite, primăria câştigă în medie trei locuinţe, în baza asocierilor încheiate. Ca şi în celelalte oraşe, evacuaţii din casele naţionalizate şi tinerii au prioritate, în timp ce restul apartamentelor se vând prin credit ipotecar. "Alte două locaţii urmează să intre în asemenea parteneriate, pentru care şi-au anunţat intenţia de participare un număr de 29 de companii ", spune edilul Braşovului. Dintre acestea, jumătate sunt firme din ţară şi din străinătate, cealaltă jumătate fiind firme braşovene.

Primăria Sectorului 3 câştigă trei blocuri
O asociere profitabilă pentru Primăria Sectorului 3 din Bucureşti pare să fie parteneriatul ce va fi parafat în curând şi din care autorităţile vor câştiga trei blocuri cu opt etaje, construite din banii investitorului. "În total, ansamblul din strada Cioplea - Intrarea Succesului va cuprinde 270 de apartamente, care vor intra în patrimoniul autorităţii locale", explică ştefan Dumitraşcu, arhitectul-şef al sectorului 3. La schimb, autorităţile locale pun la dispoziţia constructorului două terenuri, situate în Splaiul Unirii nr.225 (12.100 mp) şi în Calea Dudeşti nr. 165 (3.160 mp), unde urmează să fie construite blocuri P+16. Toate ansamblurile rezidenţiale vor fi finalizate anul viitor, în luna septembrie.